La ora cinci, noaptea era încă peste tot. Totuși, întunericul nu mă împiedica să ies din curtea pensiunii din Rășinari și să merg în stația de unde luam primul autobuz ce mergea la Sibiu.

Dimineață de toamnă, în Jina

Din prima zi, mi-am făcut un prieten fidel. Pe Rex, un ciobănesc german, pe care îl găseam în fiecare dimineață în fața porții pensiunii, iar când mă vedea se uita la mine blând că-mi venea să-l iau în brațe, dar îl mângâiam pe cap. Mă însoțea de fiecare dată pe uliță până în stație, unde, fără să-i spun ceva, se așeza și mă privea și păzea atent și rămânea lângă mine până când mă urcam în autobuz și îi făceam un semn cu mâna. Atunci se ridica și se întorcea pe același drum.

Autobuzele care circulă între Rășinari și Sibiu au ultima stație nu departe de Dumbrava, la intrarea în oraș. De acolo, pentru a ajunge în centru sau autogară, se iau autobuze locale.

În autogara din Sibiu era mereu vânzoleală în zori de zi. Cei mai mulți, navetiști, așteaptau mașinile spre diferite localități din județ.

Câteva zile am luat autobuzul care mergea la Jina – trecând prin multe alte sate din Mărginimea Sibiului – spre nedumerirea și curiozitatea multora care șopteau câte o aluzie și se uitau cu coada ochiului, poate-poate vor afla ce tot caut eu în autobuzul lor. Nu au reușit, fiindcă în momentul când mă urcam, căldura din interior și întunericul de afară mă îmbiau la o nouă porție de somn dulce pe care nu mi-l refuzam.

Pe o uliță în Rășinari

Mă aflam pentru a patru oară în Mărginimea Sibiului. Chiar dacă a trecut destul timp de la prima mea întâlnire cu această zonă din Sibiu și multe s-au schimbat (nu toate în bine), sunt lucruri care au rămas la fel (iar asta nu înseamnă că e neapărat și bine).

Revenisem cu entuziasm, mă așteptau zile pline. După ce i-am povestit câte ceva din ceea ce vreau să fac prin zonă, gazda pensiunii mele arăta destul de obosită de lucruri care se tot spun despre Mărginime și care, mi-a spus, sunt departe de realitate.

După câteva zile, am ajuns la concluzia că avea în mare dreptate. Ajunsesem cumva la fel de obosită după ce mi-am dat seama că aproape nimic nu e făcut acolo pentru a-l ajuta pe un călător să exploreze și să cunoască mai bine acele sate, să afle mai multe despre lumea oieritului, ocupația de bază a mărginenilor (în multe așezări, a rămas la fel) ori despre vechi meșteșuguri.

Mânatul vitelor

Mi-ar fi plăcut să găsesc locuri unde orice călător pe acolo să poată poposi pentru a face un tur al aromelor și bunătăților din bucătăria specifică Mărginimii. Să pot face asta nu doar o dată pe an, când este un festival dedicat brânzei, sau numai în restaurante de la orașe ori în pensiuni care sunt cele mai multe cu circuit închis (adică trebuie să fiu cazată pentru a avea parte și de masă).

Și totuși, nu ar trebui să te plictisești, cel puțin câteva zile bune, în sate din Mărginime.

Mărginimea Sibiului înseamnă Boița, Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Rășinari, Poplaca, Gura  Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Săliște, Galeș, Tilișca, Rod, Poiana  Sibiului și Jina.

Toate pot fi atractive pentru călătorul pregătit să exploreze, nu doar să vadă în trecere. Câteva idei ce îți pot fi de folos când ajungi aici, indiferent de anotimp.

Peisaj – Gura Râului

Experiențe de neuitat din Mărginimea Sibiului

» Pornește într-un tur (sau în mai multe) prin așezările zonei – pe lângă peisajele pitorești, unele sate păstrează și azi aerul de altădată, cu ulițe înguste, pietruite, și case bătrânești cu arhitectura simplă și frumoasă din trecut.

Niște idei, tururi ce pot fi parcurse comod cu mașina, dar pentru a explora și a te bucura de aceste locuri, recomand să fie făcute pe jos sau cu bicicleta.

  • Tălmaciu – Tălmăcel – Boița, 5 kilometri
  • Sadu – Râu Sadului, 14 kilometri
  • Rășinari – Gura Râului – Orlat – Fântânele – Sibiel – Vale – Săliște – Galeș – Tilișca, 30 de kilometri
  • Tilișca – Rod – Poiana Sibiului – Jina, 40 de kilometri

Am străbătut pe jos toate aceste așezări și pentru mine cele mai pitorești au fost Fântânele, Vale, Gura Râului.

» Mergi la Muzeul de icoane pe sticlă din Sibiel, unde este expusă o colecție de peste 600 de icoane lucrate în diferite locuri din țară.

» Cumpără mere de la localnicii din Sibiel și din Fântânele și savurează gustul lor dulce, proaspăt – oamenii sunt foarte mândri de livezile lor (spun că sunt de peste o sută de ani) și se laudă cu mere sănătoase, care nu sunt stropite cu substanțe chimice pentru a crește mai repede și a arăta perfect.

A fost o lumină superbă și a fost o căprioară ce a trezit la viață dimineața

» Mergi la Jina. Dacă ai noroc de o dimineață cu lumină perfectă și vrei să faci fotografii, o idee ar fi să mergi spre ieșirea din sat în direcția județului Alba, unde peisajul este superb. Tot la Jina, treci și pe la Muzeul de Etnografie (este indicator din drumul principal), un loc plin de lucruri din alte timpuri (cere-i gazdei să mergeți și în grădină).

» În Rășinari, plimbă-te prin fața caselor unde s-au născut Emil Cioran și Octavian Goga (nu pot fi vizitate). Urcă și Coasta Boacii, locul ce l-a făcut mereu pe Cioran să se întrebe de ce l-a părăsit și rătăcește pe ulițe cu case tradiționale.

» Mergi dimineața devreme într-un sat – la Tilișca, la Jina sau unde vrei – și ascultă începutul unei noi zile printr-un ritual străvechi, cu oameni care mână animalele la pășune. Seara, poți vedea spectacolul întoarcerii vitelor de la pășune, ce înviorează ulițele, cu sunetele tălăngilor.

» Fă-i o vizită la Săcel meșterului care face clopuri pentru ciobanii din Mărginime (și nu numai). La Jina, poți merge la un meșter să vezi cum face renumitele cojoace pe care și azi le poartă ciobanii.

» Mergi la Tălmăcel  la început de an, în ziua de 7 ianuarie, când are loc Udatul Ionilor, un vechi obicei din sat ce încheie ciclul sărbătorilor de iarnă în Mărginimea Sibiului. Toți cei cu nume de Ion sunt purtați de feciori și botezați simbolic în râul ce trece prin sat. O sărbătoare plină de culoare și voie bună la care participă efectiv tot satul.

Ulicioară din Fântânele

» În zilele de duminică și de sărbătoare, pe ulițele din Gura Râului poți vedea și azi localnici (mai ales vârstnici) îmbrăcați în port popular. Tot când ești aici, merită să urci pe un deal din apropiere (spre Chiatra Gurguiată – întreabă un localnic) pentru a avea panorame superbe cu satul și împrejurimile. De altfel, asta e o experiență pe care o poți avea oriunde în Mărginime – să privești satele de pe dealurile ce le înconjoară.

Preparate de la stână – din Mărginime

» În august, în apropiere de Rășinari are loc o sărbătoare în cinstea brânzei și a țuicii unde vin gospodari din toată Mărginimea (și nu numai) și aduc brânzeturi simple și în tot felul de combinații, sloi de oaie, cârnați, băuturi ce-ți pot suci mințile dacă le lași. O ocazie bună de a gusta și cumpăra preparatele făcute la stână.

» Iarna are magie în satele Mărginimii. Pe ulițele cu zăpădă copiii se dau cu săniile iar cetele de juni umblă la colindat din casă în casă. După Crăciun, la Săliște, se adună toate cetele din Mărginimea Sibiului într-o paradă spectaculoasă a portului popular din zonă, o sărbătoare a bucuriei pentru un început de an.

Sibiel, cu căsuțe de poveste

Acest articol – text și fotografii – este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului acestui articol se poate face numai în limita a 500 de semne (characters with spaces) și cu includerea unei singure fotografii, cu citarea autorului și a sursei – autor Mira Kaliani, Călătorii la Singular – și cu link către pagina acestui articol.