…din România. În ultimii ani, am stat în diferite locuri din România la tot felul de pensiuni. La unele m-aş întoarce oricând, la altele, doar dacă nu am încotro, la multe nu vreau să mă mai gândesc.
Am stat uneori şi la hoteluri, însă nu pot spune că nu am avut confortul necesar – ceea ce le lipseşte e intimitatea pe care o găsesc, de obicei, într-o casă de oaspeţi. Și multe alte lucruri simple care mă fac să aleg mai mereu o pensiune micuţă. Cum ar fi, să pot să stau în linişte într-un foişor sau la gura sobei, după sezon. Să povestesc până târziu cu gazdele şi cu alţi oaspeţi.
Să pot să mă bucur de mâncăruri simple şi naturale, din legume pe care le pot culege eu din grădina lor. Până la urmă, pentru mine acestea sunt marile diferenţe între un hotel şi o pensiune. E vorba de atmosferă.
Dar pe lângă această atmosferă specială pe care mă aştept să o descopăr peste tot, sunt câteva lucruri simple, obișnuite (cred eu) ― pe lista mea de până acum am strâns 11 ― pe care tare aş vrea să le ofere fiecare pensiune, indiferent cât de micuţă ar fi.
# Internet wireless
Chiar şi acum am mai găsit pensiuni unde nu am avut internet. Nici gratis, nici cu plată. Deloc plăcut, mai ales atunci când mă bazez pe informaţia pe care o pun ei pe propriul lor site şi scriu că oferă acces la internet. Iar când depinzi de internet pentru că tot ceea ce faci are legătură cu online-ul, povestea devine frustrantă. Încerci să găseşti soluţii pe care, de fapt, nu întotdeauna le ai la îndemână.
# Informații
Despre ce pot face/vedea în zonă. Aici poate exagerez. Exagerez?! Chiar mi-ar plăcea ca în fiecare pensiune în care merg să găsesc informații cu locuri de văzut în zonă, cu trasee, eventual servicii de genul, dacă mergi singur, pe cine poți contacta ca să mergi însoțit de cineva care cunoaște zona. În ultimul timp, au apărut monografii. Cred că aproape orice localitate din ţară are o monografie, o risipă de hârtie și timp și alte resurse – evident, părerea mea. Sunt tot felul de proiecte aiuritoare pentru care se pot lua bani, în schimb, altele care sunt cu adevărat utile și necesare nu se fac din lipsa fondurilor.
Eu vreau să găsesc hărţi bine făcute şi pliante cu informaţii corecte şi scrise cu dibăcie – și în forma clasică, pe hârtie, dar accesibile și în variantă electronică.
# Veioze
Sau lampă de birou să fie, nu mă deranjează, atâta vreme cât îmi este utilă.
Firește, unii ar spune fii serioasă. Sunt serioasă și spun că sunt practice, ieftine și au rostul lor într-o cameră. Îmi place să stau seara în pat şi să lucrez, să scriu, să citesc. Mi se pare mult mai confortabil şi reuşesc să fac totul mai repede, mai cu spor. În unele locuri pe unde am stat, lipseau banalele veioze. Sau poate numai eu am parte de astfel de camere.
# Masă
Ştiu, este alegerea fiecăruia, atunci când îşi deschide pensiune, dacă oferă sau nu masă. Mulţi nu se complică să mai ofere masă. Eu cred că a oferi mâncăruri gătite în casă este un avantaj pentru orice pensiune. Dacă ar fi să aleg între una care oferă masă şi alta care nu oferă, nu aş sta pe gânduri. Pe de altă parte, știu că pentru a obține autorizațiile respective proprietarii trec printr-un șir birocratic nesfârșit la care se adaugă și costurile mari, ceea ce i-ar tăia oricui entuziasmul de a mai oferi mese.
# Tot masă
Încă un of de-al meu. Mi-ar plăcea să pot merge să iau masa şi la alte pensiuni, să văd ce specialităţi au, cum le gătesc. De multe ori nu am putut face asta, pentru că proprietarii de pensiuni oferă masă doar pentru cei care au şi cazare la ei. Ştiu că este mai simplu aşa, dar poate se mai schimbă lucrurile pe la unii.
# Mâncăruri
Fără carne. Sincer, nu înţeleg de ce este atât de greu să găsesc aşa ceva. Micul dejun poate fi un chin dacă nu mănânci carne. În afară de ouă ― în cele trei moduri clasice, fierte, ochiuri, omletă și de la capăt ― o bucată de unt şi puţin gem, nu prea aveam ce alege.
Înţeleg că nu vin zi de zi oameni care să ceară mâncăruri fără carne, dar nu înseamnă că nu există asemenea oameni. Cred că nu e o cheltuială mare să fie incluse în meniu şi asemenea specialităţi.
# Lenjeria
Să fie curată. Ouch! Da, greu de crezut, dar am ajuns şi în astfel de pensiuni în care se presupunea că aveam cazare câteva zile şi unde, se pare, maşina de spălat nu mai funcţiona de luni bune. O lenjerie de pat curată nu cred că e o pretenție prea mare.
# Baia
Deşi este mult mai confortabil, totuşi nu aş ocoli o pensiune doar pentru că nu este baie proprie pentru fiecare cameră. Iar dacă tot are, ce grozav ar fi ca baia să aibă o suprafaţă cât de cât acceptabilă. Am fost şi la pensiuni de 3 margarete unde era o baie comună pentru două camere. Mulţi dintre cei care au pensiuni au început de fapt prin a-şi deschide casele lor pentru oaspeţi iar atunci când îţi construieşti casa pentru tine nu te apuci să faci baie pentru fiecare cameră, cum îmi spunea proprietarul unei pensiuni. Oricum, puţini fac asta.
Unii reuşesc să schimbe totul pentru a include grup sanitar în fiecare cameră. Dar, îmi povestea acelaşi proprietar, dacă ar fi să o ia de la capăt, ar construi o pensiune nouă în loc să mai modifice o casă întreagă. Aşa că, în privinţa asta încerc să fiu mai îngăduitoare.
# Tot baia
Pretenţiile mele! Dacă nu se poate o cabină de duş, atunci măcar o cădiţă. Chiar şi în băile de la căminul studenţesc unde am stat erau cădiţe. Totuşi… Sunt practice pentru că, atunci când faci duș, apa nu se va împrăștia prin toată baia. E un lucru simplu și practic.
# Căldura
Când e cazul. Ştiu, ştiu, ştiu, nu trebuie să-mi amintească nimeni că totul e scump, banii nu ajung niciodată şi deseori nu este rentabil să dai drumul la căldură. Mai ales când în pensiune sunt puţini cazaţi, iar preţurile nu acoperă cheltuielile. Ştiu. Ce e de făcut, atunci?
# Un zâmbet
Nimic nu se obţine fără efort. Iar când îl faci, obţii totul. Cred asta. Fiecare avem zile bune şi zile groaznice și nu întotdeauna avem chef să zâmbim când totul este pe dos pentru noi. Dar totuşi când e vorba de a primi oaspeţi, a uita de cele rele şi a-i întâmpina cât mai prietenos nu ar trebui să fie pentru nimeni dificil.
Nu voi uita niciodată acele pensiuni care poate aveau unele lipsuri enumerate mai sus, dar cărora nu le-am mai acordat prea multă importanţă când am văzut cât de drăguţe erau gazdele și cât de mult doreau să mă simt cât mai bine.
Cine vrea să facă un business din asta, nu are încotro şi va trebui să înveţe că vorbele frumoase, amabilitatea, buna dispoziţie sunt armele de care trebuie să se folosească.
» Tu ce spui? «
Aceasta este lista mea cu ceea ce mi-ar plăcea să ofere fiecare pensiune. Am scris doar de pensiuni fiindcă acesta e tipul de cazare pe care l-am ales, îl aleg de cele mai multe ori.
◌ Tu ce așteptări ai de la pensiuni?
◌ Ce servicii/facilități ai dori să găseşti? Lucruri realizabile, ce pot fi oferite.
◌ Te invit să completezi din experienţele tale.
Join the discussion
Cel mai bine m-am simtit in Vadu Motilor, poate ai citit deja la mine pe blog, daca nu, ai acum ocazia:D – http://www.hailabord.ro/2012/10/pensiunea-casa-ursului-vadu-motilor-bun-venit-apuseni.html
Din punctele tale, doua sunt foarte importante pentru mine: baia in camera si internetul wireless. Munca mea (nu numai blogul, ci si cea din care imi castig painea) se bazeaza exclusiv pe internet si de multe ori am plecat in vacanta, dar am si muncit in acelasi timp. Si am ales pensiuni chiar si doar pentru ca aveau internet wireless. Ma pot folosi si de internetul de pe mobil, pe care-l fac hotspot, dar el are niste mb care se consuma si tine mult si de semnal, care in unele zone este foarte slab.
Iar cu baia in camera, la fel, am acceptat fara,doar daca eram prea obosita si n-aveam incotro sau daca pretul era un pic mai mic decat in varianta cu baie in camera. Altfel, obosit dupa ce o zi intreaga esti in road trip, chiar vrei sa fii comod, sa iesi gol de la baie daca ai chef, ca doar de-aia platesti!
Sper ca indemnurile tale sa fie luate in seama de cat mai multi “pensionari”,cum le zic eu proprietarilor de pensiuni!
Da, am citit, foarte fain!
Apă caldă, cearşafuri curate şi să fie cald în cameră (dacă e iarnă). Nu sunt foarte pretenţioasă, că mă duc acolo pentru frumuseţea locului, nu pentru cazare. Şi e aşa de plăcut să te deconectezi de orice însemană tehnologie! Apropo de pensiunile care dau mâncare numai celor cazaţi, noi am avut parte de-o excepţie, la Cisnădioara: eram cu bicicletele, era vară, ne era foame şi singurul restaurant din zonă era închis. Dar am dat de-o pensiune ca-n poveşti, i s-a făcut propietarei milă de noi şi ne-a da să mâncăm, contrar regulilor casei. A fost cam piperat preţul mesei, dar a meritat!
Nici eu nu am mari pretenţii, corect, nu merg să stau în cameră, dar este important să am totuşi un anumit confort. Da, asta cu căldura este importantă şi pentru mine, sigur că iarna sau când e cazul. Aşa este, Noemi, e bine să mai uiţi de tehnologie, nu zic nu, dar uneori când trăieşti din asta, nu prea poţi să uiţi cu totul de ea… 😀 Mai ales dacă îţi şi place… 🙂
Dp meu dv, OBLIGATORIU ar fi: curatenia, baia in camera si caldura.
As mai adauga faptul ca mi-as dori ca gazdele sa iti ofere intimitate, sa nu stea “pe capul tau”, chiar daca sunt bine intentionate. Si da, ar trebui sa-ti zambeasca mereu.
M-au facut sa zambesc:
Pliante/harti? Cred ca mai trebuie sa treaca vreo 5 ani minim pentru a se extinde aceasta practica.
Wi-fi obligatoriu? Poate pentru cei ca Anda (scuza-ma ca te dau exemplu) sa-si doreasca wi-fi neaparat. Dar eu consider ca daca esti dependet de wi-fi (fie pentru job, fie ca ai hobby-urile tale, etc) ar trebui sa te asiguri ca ai in acces la net (deja, sunt destul de accesibile mai toate solutiile de net mobil).
Cada/baita? Doar daca intentionezi sa stai LA pensiune, nu doar sa dormi acolo, cand te intorci de pe coclauri.
Lenerie curata – pai as pleca in secunda 1, nu 2… 🙂
Curăţenie şi căldură, absolut. Şi baia în cameră, dar încerc să fiu îngăduitoare cu problema asta.
Aşa zici tu? Să mai aşteptăm cel puţin 5 ani… Nu ştiu dacă eşti optimist sau pesimist… 😀 Eu am avut net mobile şi nu prea am fost mulţumită. Uneori, chiar deloc. E adevărat că a fost ceva mai demult, poate s-au mai schimbat lucrurile.
Nu cadă, cădiţă din aia mică de duş… dacă nu este cabină. Am fost la o pensiune, nu era nici cabină, nici cădiţă de duş, se scurgea apa şi în cameră, groaznic. E adevărat că eu într-un singur loc am găsit aşa, dar… poate mai sunt.
Eu de obicei stau la hoteluri, foarte rar la pensiuni 🙂 Am mai stat într-un fel de “gazdă” şi ce mi-a plăcut mult a fost tocmai informaţia oferită, exact ce spuneai tu, hărţi, lanterne, broşuri despre loc. Chiar dacă nu a fost o cazare tocmai ok, faptul că gazda ne-a povestit aşa multe a fost un mare plus 🙂
Pentru mine e foarte important duşul 😀 Cu cadă sau fără, nu contează, îmi place să ştiu că seara, când mă întorc obosită, pot să fac un duş fierbinte şi bun într-o baie curată.
Asta chiar e ceva, dacă la o pensiune ai primit toate astea. La duş, spuneam să fie o cădiţă măcar (nu cadă), dacă nu este cabină, ca să nu se umple toată baia cu apă, eventual să mai intre şi în cameră… 🙂 Neplăcut!
In secolul 21 mi se pare firesc sa avem pretentii fata de locul in care ne cazam! Nu toate insa coincid cu ale tale. As zice ca depinde de numarul de zile pentru care ma cazez la o pensiune.
Daca stau doar o zi sau doua ma intereseaza in primul rand curatenia (unde intra si lenjeria de pat) si baia ( nu neaparat proprie daca stau atat de putin). Daca numarul de zile creste, ma intereseaza sa aiba si posibilitatea de a servi masa, dar sa nu ma oblige la ea fiindca vreau sa am libertate de miscare ( nu m-am dus niciodata undeva, pana acum, sa stau acolo, in gradina, de ex.). Felul in care arata pensiunea si sa fie plina de flori, e important pentru bine fiindca imi creeaza buna dispozitie. Nu ma astept la harti, as merge prea departe in acest moment, dar gazdele sa fie bune cunoscatoare ale locului, sa imi poata oferi informatiile necesare. Pentru mancaruri fara carne este iar prea devreme (nu avem nici prea multe restaurante vegetariene!), tocmai de aceea as aprecia un frigider – cat de mic – in camera, ca sa-mi pot tine cate ceva, fructe, apa, etc. De caldura in anotimpuri mai reci, nici nu amintesc – ar fi normal sa fie asa. Gazde prietenoase da, dar nu prea insistente:) si veioza…neaparat!
Acestea fiind zise, mi-as mai aminti un moment cum mergeam pe munte in anii ’70. In sate nu erau pensiuni, ne bucuram daca ne primea vreun satean in casa, c/a cost bineinteles dar, contrar a ceea ce se spune despre ospitalitatea taranului romana (stiu ca multi se vor revolta acum), ne-am trezit cu multe refuzuri, desi uneori aveam si un baietel de 5 ani cu noi:) La turele pe munte, eram fericiti sa prindem, seara cand ajungeam la cabana, un loc in dormitorul comun (nu prea curat) si o ciorba in sala de mese. Se dormea si in sala de mese, dupa ce se termina servitul cinei…De circulat, circulam cu ocazii, nu de putine ori fiind aruncati dintr-o parte in alta in bena vreunui camion utilitar. Si toate astea nu ne-au impiedicat sa batem tara in lung si in lat.
Dar vremurile s-au schimbat si avem si noi, acum, oarece pretentii:) Prefer si eu pensiunile, chiar si in mediul urban.
Total de acord, depinde şi de numărul de zile. Îmi place să dorm şi la cort, am dormit şi pe căpiţe de fân şi în şopron… vitele erau jos, eu la etaj… 😀 Şi a fost distractiv.
Dar dacă merg la o pensiune, cam aş vrea anumite lucruri să-mi ofere, mai ales că la unele cazarea nu este chiar ieftină.
Şi totuşi, eu cred că astea sunt cele mai faine amintiri din călătorii, întâmplările de care povesteşti tu.
Eu astept in primul rand amabilitate, respect pentru client, ospitalitate, zambet. Ma astept ca gazdele sau angajatii dupa caz sa fie primitoare nu sa ma intampine cu ..spatele cum se intampla adesea. Nu-mi place sa ajung la o pensiune si sa dau peste oameni acrii sau nepasatori.
Apoi astept curatenie, caldura, apa calda, instalatii functionale, etc, astept un raport calitate pret echilibrat, astept ca ceea ce vad pe site-urile lor sa gasesc si la fata locului.
Intr-adevar si eu prefer pensiunile care ofera si masa, mai ales daca e ceva traditional, specific locului, la fel sa am baie proprie, desi am mers adesea la cabane cu baie pe hol si dormitoare comune, acum depinde de durata sejurului, de banii care sunt dispusa sa-i cheltui etc.
Si eu mai am o cerinta, sa se poata plati cu cardul, avansul prin virament eventual. Imi aduc aminte de o pensiune din Sinaia unde vroiam sa fac o rezervare si mi-au cerut sa le trimit avansul prin mandat postal. Prin ce?! Oricat de conservator ai fi, trebuie sa te adaptezi la nou, mai ales cand esti o unitate de cazare. Poate pare o pretentie, dar cred totusi ca este ceva necesar.
Daaa, cu cardul ai mare dreptate, din păcate sunt atât de puţine pensiuni aici care oferă facilitatea asta.
Fără îndoială, nimănui nu-i place să meargă la pensiune, plăteşte şi apoi să fie tratat urât, cu nepăsare. Bine spus şi cu site-urile, cei care au pensiunile scriu multe pe website-urile lor, iar când ajungi constaţi că sunt multe… diferite. Fără să realizeze că, prin asta, îşi fac rău.
Proprietarii de pensiuni pot gasi un feedbak excelent in acest articol!
Si pt mine atmosfera e pe primul loc!
Curatenie = in special la baie si la restaurant
Autenticitate = decor cu obiecte traditionale specifice locului
Sa aiba restaurant cu preturi normale si macar 5 variante de meniu
Sa aiba internet (desi asta depinde, daca stau 2 nopti pot trai fara)
Sa aiba personal foarte bine informat (de obicei nu am timp sa citesc pliante… o harta in schimb e de ajutor)
Obtional = un parteneriat cu diverse locatii (poate obiective turistice, Spa, cinema etc )unde clientii sa aiba un 20% reducere cu siguranta ar fi un mare plus!
Ăsta chiar ar fi un mare plus, Alice, un parteneriat cu alte locuri ce pot fi atractive pentru turist, şi nici nu ar fi greu de oferit aşa ceva. La urma urmei, din asemenea parteneriate toţi au de câştigat.
Foarte de acord cu tot ce scrii tu. Eu baia proprie o consider o prioritate maxima oriunde merg. Iar lenjeria de pat e de la sine inteles. Poate ar fi o idee sa devii critic de pensiuni 🙂 si de frica ta sa inceapa toti sa ofere conditiile astea, care nu sunt decat normale, de bun simt. Si sa taie si lehamitea din meniu 🙂
Hihi… Bine, nu vreau să critic, doar să prezint nişte lucruri. Eu chiar cred că asemenea articole pot însemna şi schimba ceva, iar un proprietar de pensiune care trăieşte în secolul ăsta ar trebui să mai verifice blogurile de călătorii din când în când. Pentru binele lui. 🙂
As mai adauga curatenie si camere aerisite. Am dat de camere curate, dar care nu mai fusesera folosite de ceva vreme si abia dupa o zi de tinut geamul deschis permanent a iesit mirosul de inchis. Nu prea e placut sa dormi intr-o astfel de camera.
Plus seriozitate. Daca zici ca oferi ceva, ofera. Daca zici ca e un pret, tine-te de pretul ala, samd.
Ah, da, şi eu am nimerit asemenea camere, într-adevăr neplăcut. Cred că cine a fost şi a rămas serios în afacerea asta, a avut numai de câştigat. Cei care au pornit cu gândul să câştige repede şi mult, fără să ofere mare lucru, probabil sunt cei care, în aceste timpuri, au fost nevoiţi să vindă, să închidă pensiunea…
Va multumesc, mi-ati dat niste informatii de care am sa tin cont, si pe care probabil ca nu le-asi fi bagat in seama. Sunt la inceput de drum, vreau sa-mi deschid o pensiune si bineinteles ca citesc fel si fel de articole pentru a ma informa si cu cererea turistilor.
Mă bucur, Ştefania, că îţi este de folos, acesta este şi scopul, să-i ajute pe administratori/proprietari de pensiune. Îţi recomand să citeşti şi comentariile, fiindcă mulţi au adăugat şi alte idei foarte interesante. Succes.