Plouase nebuneşte toată ziua şi a continuat în acelaşi ritm şi noaptea. Dimineaţa m-am urcat cam plouată în microbuz, cu stropul de speranţă că vremea e în stare să înţeleagă când e cazul să coopereze. Nu ştiu dacă i-am luat eu cu mine, dar ştiu că norii m-au acompaniat mai bine de 350 de kilometri şi m-am văzut într-un Sibiu învelit în ei.
Erau toți acolo adunați, fără număr, fără graniţe, deasupra a tot, dar oraşul ăsta mă face de fiecare dată să mă uit la el şi să uit de ceea ce nu mi-e pe plac. M-a luat la o plimbare, nu mai contează a câta oară, prin pieţe colorate şi pe străduţe pietruite şi m-a convins – nu că ar mai fi fost nevoie – că are stil (chiar şi atunci când nu are soare). Până la urmă, se pare că totul se aranjează, inclusiv vremea, aşa că, hoinărind prin Sibiu, m-am trezit dintr-o dată cu un soare vesel şi cerul s-a arătat într-un albastru neînfrânat şi nu aş mai fi plecat din Centrul Vechi.
Am pornit totuşi spre Nucet, o aşezare de care habar n-aveam că există în Sibiu (celălalt Nucet, mai cunoscut, se află în alt judeţ). Ziua următoare era dedicată aventurii pe Valea Hârtibaciului, vale prinsă între trei oraşe transilvane, Braşov, Sibiu şi Sighişoara. Eu am fost în zona Sibiu.
Râul Hârtibaciu îşi începe călătoria din pădurea Bărcuţului, din satul Bărcuţ, Braşov, străbate Agnita, Nocrich, Hosman şi alte vechi aşezări săseşti şi curge domol până întâlneşte Cibinul. De-a lungul traseului, de aproape 90 de kilometri, Hârtibaciu se alintă pe pajişti cotropite de flori sălbatice, pe dealuri acoperite de stejari bătrâni, în armonie cu oameni, ceruri, peisaje.
În această vale şi-a găsit loc bun acvila ţipătoare mică, o specie protejată. În lume sunt în jur de 20.000 de perechi, din care, în perioada sezonului cald, peste 4000 de păsări migrează în România, cele mai multe în zona centrală a Transilvaniei. În Podişul Hârtibaciului, se găsesc cam o sută de perechi şi peste tot pot fi urmărite cum planează în căutarea hranei. Un spectacol de zi. Destul de puţin explorată de călători, Valea Hârtibaciului are frumuseţea ei nemărginită lăsată aici să se manifeste în voie, din loc în loc aproape într-o sălbăticie de început de lume.
Călătoria de peste o sută de kilometri pe care i-am parcurs într-o zi cu miros de toamnă şi soare omenos m-a dus spre locuri şi aventuri incitante.
22 de experienţe de trăit pe Valea Hârtibaciului
# Hosman este un superb sat săsesc, unde se află o biserică romanică ridicată în secolul al XIII-lea şi fortificată ulterior; în turnul de apărare se poate urca pentru panoramă.
# Tot în Hosman există o moară veche ce funcţionează şi produce, tradițional, făină din porumb şi grâu. De la magazinul morii, poţi cumpăra tot felul de produse de patiserie făcute în cuptorul pe lemne de brutăriţa din sat. De ținut minte: Vizita la moara veche, trebuie anunţată înainte.
# Fierarul din Hosman poate fi găsit în atelierul lui care există cu multă vreme înainte de a se inventa maşina.
# Mergi pe ulițele satelor, odihneşte-te la umbra unei căpiţe de fân, urcă un deal şi priveşte culmile Făgăraşilor (dacă ai noroc, se pot vedea fabulos), stai la un picnic la înălţime.
# Biserica din Nocrich a fost înălţată în acelaşi secol ca şi cea din Hosman, iar fortificaţia a fost făcută ulterior. Tot în această localitate, în apropiere de biserică, este şi casa unde s-a născut cel care a devenit baronul Samuel von Brukenthal. Casa este proprietate privată şi, când am fost eu, părea abandonată.
# Popasurile lungi şi dese vor condimenta călătoria pe Valea Hârtibaciului; totul în jur este prea fotogenic pentru a nu opri să priveşti şi să păstrezi acele momente şi în fotografii.
# Zona este excelentă pentru pasionaţii de drumeţii şi cei care pornesc la drum cu bicicletele. Şoseaua din Sibiu spre Agnita este puţin circulată, aşa că tururile cu bicicletele sunt recomandate.
# Alţâna este menţionată documentar din 1291 şi are o biserică fortificată construită în secolul al XVI-lea, pe locul unei foste bazilici romanice. Povestea spune că primii sași care au ajuns aici ar fi fost conduși de zece greavi (reprezentani ai coloniştilor saşi). Cum fiecare a dorit ca numele localității să-i poarte numele, cu toții au hotărât ca numele să fie All Zhenn, în română Alțâna, ceea ce înseamnă Toți zece.




# Pasionații de folclor și dansuri populare se vor simți și mai bine la Agnita unde oricine te poate iniţia într-o horă Jiana. Dacă nu îndrăzneşti, poţi doar să priveşti. Îmi mărturisesc păcatul, aşa am făcut eu, dar a fost încurajator să văd că sunt alţii şi mai împiedicaţi decât aş fi putut să fiu eu.
# O experiență cu savoare de la Agnita unde am dat gata – nu chiar singură – un platou plin cu hencleş sau lichiu, o prăjitură tradiţională săsească. Dacă ajungi aici, îţi sugerez să nu pleci până nu guşti această prăjitură. Este preparată în sat, poţi cumpăra de la magazin şi o să înţelegi când îţi spun că pur şi simplu nu te poţi abţine să nu mai iei una, şi încă una… Ok, să mergem mai departe.
# Din Agnita, sunt 5 kilometri până la Dealu Frumos. Ajuns aici te poţi lăuda că ai stat în centrul geografic al României.
# Urcă pe dealul din apropiere cu panoul ce spune că eşti în centrul geografic al României pentru a cuprinde în priviri împrejurimile: colinele blânde, pădurile ce mărginesc satul Dealu Frumos şi, puţin mai departe, Merghindeal.
# Stai aici pe deal la un picnic; la umbra copacilor, este un loc amenajat, cu masă şi bănci din lemn.

# Mergi la Marpod, un sat pitoresc aflat pe un drum secundar, între Hosman şi Nocrich.
# Intră în Borcanul cu dulceaţă de poveşti, spaţiul fermecător al bibliotecii concept din Marpod. Aici se organizează seri de lectură şi ateliere de creaţie. O să te îndrăgosteşti de acest loc.
# Admiră şi biserica fortificată din Marpod, cel puţin din exterior. Când am fost, nu se putea vizita, fiind în renovare.
# Cele mai grozave momente pe care le poţi fura dintr-o astfel de călătorie prin sate săseşti este să urci pe dealuri şi să surprinzi aşezările şi împrejurimile de sus.
# Pentru cei care călătoresc şi cu copiii: la Cornăţel, este amenajată o aşa-numită fermă şcoală, unde cei mici pot descoperi echitaţia şi încerca tot felul de aventuri, căţărări, plimbări cu măgăruşul sau tractoraşul, dar pot descoperi şi cât sunt de creativi în atelierele în care se fac diferite jocuri pentru stimularea imaginaţiei.
# Încheie ziua privind un apus de soare de pe un deal, cu panoramă spre una din pitoreștile așezări săsește înșiruite pe Valea Hârtibaciului.
Drumul naturii
Traseul „Drumul naturii” pe Valea Hârtibaciului este unul din cele cinci itinerarii turistice tematice în Sibiu, de descoperire a satelor, inițiat de Sibiu Turism.22 de experienţe de încercat pe Valea Hârtibaciului
» ESENȚIAL «

• Călătorește cu ciclo-drezina, de la Cornăţel la Hosman;
• La Hosman, pe lângă biserica fortificată, vizitează moara veche, funcțională și azi, și atelierul fierarului;
• Oprește la Agnita, unde este una din cele mai vechi fortificaţii săseşti din Transilvania;
• Savurează hencleşul săsesc;
• Oprește la Dealu Frumos, în centrul României;
• Pornește într-un tur al văii cu bicicleta;
• Urcă pe dealuri ca să surprinzi satele şi împrejurimile de sus.
» Tu ce spui? «
◌ Ai fost pe Valea Hârtibaciului?
◌ Cum a fost experiența ta?
◌ Dacă nu ai mers, te tentează?
Join the discussion