Este acea vreme din an când îmi dau voie să privesc în urmă spre visuri, realizări, neîmpliniri. Este uneori destul de dureros să analizez şi acele întâmplări pe care, în mod normal, oricine ar vrea să le uite, să le ignore.
Pentru a merge mai departe, trebuie însă să mă trec prin acest exerciţiu. La urma urmei, exact un asemenea test deloc încântător mi-a schimbat viaţa. M-a obligat să realizez că purtam o mulţime de lucruri pe care nu doream să le văd şi să ştiu de ele, dar care erau stăpâne de multă vreme pe viaţa mea.
Toată această examinare pe balanţă de bijutier m-a ajutat să înţeleg că e timpul de a schimba multe, începând cu mine. Astfel, în anul care tocmai s-a încheiat, dorinţa mea a fost să mă bucur din nou de ceea ce fac, de ceea ce am. Nu de bogăţii, ci de acele lucruri ce nu se văd, doar se simt, și care, uneori, sunt mai importante decât orice avere. Prin urmare, am început să lucrez la acest proiect. Cu bucurie, încredere, entuziasm inepuizabil, zi de zi. Şi continui.
Ştiu că, de acum înainte, va fi şi mai multă muncă, dar şi mai multă pasiune, pentru a mă bucura mai departe de această schimbare din viaţa mea. Viaţă care este acum, pentru mine, exact aşa cum îmi place: simplă, autentică, valoroasă.
Şi pentru că, aproape incredibil, încă un an s-a dus, a venit din nou momentul să îmi stabilesc noi ţinte, dorinţe. Să mă gândesc la visuri pe care vreau să le împlinesc. Iată acele lucruri de care vorbeam, esențiale pentru 2013, ce țin de proiectul meu Călătorii la Singular.
# Încrederea
Nu voi uita niciodată momentul în care am reuşit să aflu ce îmi doresc să fac cu adevărat în viaţă. A fost acel uau de parcă tocmai descoperisem lumina. Am început apoi să citesc o mulţime de cărţi care să mă ajute cu idei pentru a-mi împlini visul. Am început să urmăresc diverse site-uri ale acelor oameni pe care îi găseam interesanţi şi care erau pentru mine sursă de inspiraţii.
Am vrut să renunţ de o mie de ori, ia dacă făceam asta, cu siguranţă acum nu aş mai fi fost încântată de mine. A fost o luptă nu uşoară, dar am reuşit să trec peste anumite gânduri care mă făceau să bat pasul pe loc. Acum, mă bucur fiindcă am găsit în mine încrederea de care aveam nevoie.
Sper că şi alţii sunt pe acest drum sau cel puţin îşi doresc. Oricum, voi încerca să împărtăşesc şi din experienţele mele din călătorii, din viaţă, nu întotdeauna plăcute, dar pozitive, şi în care, cred, poţi găsi imboldul pe care îl aştepţi.În acest fel, unii poate vor înţelege că niciodată nu este nici devreme, nici târziu, nici imposibil, pentru a-şi împlini visurile pe care le au şi vor hotărî să îşi încerce propria şansă.
# Prezentul
Uitam cu desăvârşire că trăiesc acum. În acest moment. Şi în loc să mă uit la un trecut care, indiferent cât mă frământam eu, rămânea impasibil şi neschimbat, şi la un viitor care exista urât doar în mintea mea, am descoperit că este o idee cât se poate de bună şi de sănătoasă să trăiesc în prezent.
Exact asta fac şi este minunat când afli că există căi atât de simple pentru a te simţi cu adevărat împlinit, motivat şi singurul responsabil pentru ceea ce înseamnă viaţa ta.
Anul acesta cu siguranţă voi continua să privesc mai mult în prezent. Să mă bucur acum, să învăţ acum, să acţionez acum. Să scap de deprinderea de a lăsa pe mâine ceea ce ştiu bine că trebuie să fac acum. Am verificat, dacă amân nu înseamnă că problema dispare şi nu mai trebuie să o rezolv.
# Echilibrul
Recunosc, sunt dependentă de muncă. Atunci când îmi place un proiect, mă inspiră şi mă provoacă, uit de multe. Cum ar fi, să ies din online, că există şi oameni pe care vreau să-i întâlnesc la un ceai cât se poate de real, să fac o plimbare pe stradă, doar de dragul plimbării şi nu pentru a face fotografii.
E adevărat, norocul mare este că a surprinde tot felul de imagini din locurile pe unde umblu este pasiune şi mă relaxează. Știu totuși că trebuie să găsesc un echilibru între munca la blog şi pentru celelalte proiecte şi momentele atât de necesare de pauză pentru a mă bucura şi de acele lucruri simple care îmi îmbogăţesc viaţa şi îi dau culoare, savoare, parfum.
Sper ca anul acesta să mă descurc mai bine la acest capitol.
# Autenticitatea
S-a întâmplat să urmăresc online anumite persoane şi să îmi formez o impresie despre cum sunt, iar în momentul în care am întâlnit acele persoane offline să realizez că sunt total diferite de ceea ce voiau să arate în lumea virtuală. Este destul de ciudat.
Nu am creat personaje fictive, ci mă arăt pe mine exact aşa cum sunt (ok, cel puțin știu că asta îmi doresc). De aceea, chiar sper să reuşesc să fiu mereu autentică şi onestă, în primul rând pentru mine. Să fiu eu, cu bune şi cu multe rele, dar încercând mereu să se împace cu toate şi să accepte că este doar un om.
Care nu le ştie pe toate, nu are întotdeauna dreptate, alteori greşeşte, uneori trage învăţăminte din greşeli, deseori le repetă, pentru a le învăţa şi mai bine (probabil). Dar care ţine minte o lecţie bună: să îşi asume responsabilitatea pentru tot ceea ce face. 
A călători
înseamnă
a trăi.
Dacă anul trecut mi-am spus, în privinţa călătoriilor, ce va fi, va fi, anul acesta nu am mai lăsat totul în seama sorţii şi m-am apucat de făcut planuri. Le-am pregătit în detalii, cu trasee, locuri, ce vreau să văd, să experimentez, să savurez.
Privesc cu mare încredere spre acest an şi ştiu că mă voi strădui să realizez toate aceste călătorii. Ştiu că nu va fi uşor deloc, dar când crezi că a călători înseamnă a trăi, cine şi ce te-ar mai putea opri să porneşti la drum?
» Tu ce spui? «
◌ Care este cel mai important lucru pe care l-ai făcut anul trecut şi ce doreşti cel mai mult să realizezi anul acesta?
Join the discussion
Cel mai important lucru pe care l-am facut in 2012 a fost calatoria mea la Londra pentru a-mi gasi un rost si a o lua de la capat, si am gasit si rosul si calea insa nu in modul in care credeam eu ca se va sfarsi povestea 🙂
Pentru 2012 imi doresc un nou echilibru insa doar in ceea ce priveste viata de zi cu zi, viata de familie, cariera, blog, si timp liber = filme, carti, calatorii, prieteni! Imi doresc o viata echilibrata, imi doresc sa pot sa ma bucur de toate la maxima intensitate si sa excelez la fiecare domeniu! Sa ies des cu prietenii, sa calatoresc mult, sa am suficient timp pentru sot si copil, sa citesc multe carti, sa vad multe filme, sa scriu des pe blog! Si totusi sa nu ma obosesc, sa am si timp de somn si de mine 🙂 ha … se poate? 🙂
La multi Ani Mira! Un an nou plin de succese, impliniri si calatorii frumoase 🙂
Londra a fost o experienţă minunată pentru tine, dar şi pentru mine, fiindcă am călătorit cu tine pe acolo. Nu are importanţă cum s-a terminat, e minunat că a fost… Eu spun că lucrurile care nu se întâmplă aşa cum le doreşti înseamnă că te îndreaptă spre acele drumuri pe care trebuie să mergi şi unde îţi este bine.
Cu siguranţă, se poate orice, Alice, depinde doar de tine… Mulţumesc mult pentru urări, eu îţi doresc să te bucuri de toate aceste lucruri frumoase, de toţi oamenii minunaţi pe care îi ai alături de tine, să călătoreşti cât mai mult şi să găseşti întotdeauna timp să te răsfeţi. 🙂
Îmi place cum ai pus pe hârtie partea cu onestitatea. Că nu vrei să pari interesantă online. Şi noi am pornit la drum cu blogul tot în 2012 din dorinţa de a povesti cunoscuţilor pe unde mergem, ce facem. Probabil e cea mai importantă realizare pe anul trecut. Nu dorim să ne arătăm altfel decât suntem, nişte oameni energici cu chef de aventură (în măsura în care timpul ne permite, că mai şi revenim cu picioarele pe pământ, la serviciu, adică). Pot spune că trăim în prezent, abia mai ştim ce-am făcut acum doi ani :-))
Lăsând gluma la o parte, sper ca în 2013 să am mai mult timp de blog, pentru că nu-i acordăm toată atenţia cuvenită.
La mulţi ani plimbăreţi, Mira!
Mulţumesc, Noemi, pentru urare şi mesajul tău şi… bun venit!
Eu cred că este important să arăţi şi online exact cum eşti tu, nu să creezi un personaj care, în realitate, nu există. Sigur, fiecare face cum consideră, eu aşa vreau să fiu şi online, persoana care există şi în viaţa de zi cu zi… 🙂
Eu nu pot spune că am făcut blogul pentru cunoscuţi, fiindcă prea puţini sunt interesaţi de călătorii. 🙂 Pur şi simplu, este ceea ce am lucrat şi până acum, ca jurnalist şi redactor pe travel, iar la un moment dat mi-am dat seama că asta vreau să fac de acum înainte. 🙂
Tare ar fi frumos dacă puteţi să scrieţi mai des pe blog, ştiu că este greu, nu este întotdeauna simplu să te organizezi şi să mai ai şi chef, după o zi de muncă. Dar călătoriţi mult, aveţi experienţe frumoase şi este păcat să nu le împărtăşiţi şi altora. Aşa că, îţi doresc ca în 2013 să ai timp mai mult de blog şi să călătoreşti cât doreşti!
Ce am făcut important în 2012? Am încercat să mă cunosc mai bine, să aflu ce vreau de la viață, să încerc să trec peste niște aspecte care nu sunt așa cum vreau eu, dar cu care trebuie, totuși, să trăiesc. Am fost în Corsica și a fost minunat, am mai scris pe blog, nu atât de mult pe cât aș fi dorit și nici toate subiectele dragi sufletului.
Pentru 2013: îmi doresc să fiu sănătoasă, pentru că proiectele și visurile mele depind de asta. Să fiu mai bună, să fac ceva pentru ceilalți. Poate, nu întâmplător, astăzi am văzut filmul Fabulosul destin al lui Amelie Poulain…
La mulți ani și să îți realizezi toate visurile!
Mă bucur tare mult să îţi descopăr lumea, Mirela! 🙂 Mulţumesc din suflet pentru comentariu şi urări.
Dar văd că ai avut un an minunat, sunt convinsă că în Corsica a fost superb.
Cu siguranţă, cu toţii avem nevoie de sănătate pentru a ne împlini visurile. La mulţi ani, să fii sănătoasă şi să ai puterea şi curajul să îţi împlineşti toate proiectele, dorinţele!
ei, astept cu mare nerabdare sa pui in opera ce ai planuit zilele astea asa minutios!
si nu uita: fii rezonabila, cere imposibilul 🙂
Bună întrebare… În 2012 m-am plimbat mult, am descoperit o grămadă de locuri superbe. A fost un an al căutărilor, cred, am început să-mi pun întrebări despre ce îmi place şi ce vreau să fac.
Pentru anul ăsta mi-am făcut câteva planuri de plimbat, iar pe plan mai personal vreau să-mi re-descopăr creativitatea 🙂
Deci un 2012 sub semnul descoperirilor şi un 2013 care se arată creativ şi călător… Excelent, aşa să fie! 🙂
Pai….pentru mine cel mai important moment al anului 2012, care cu siguranta imi va ramane in suflet toata viata, a fost ziua cand am spus da (sau ma rog, oui) omului pe care-l iubesc, in fata ofiterului starii civile.
Apoi 2012 a fost primul meu an intreg, plin, aici in Franta, un an al schimbarii, al adaptarii, o experienta din care am invatat multe si mi-a largit mai mult orizonturile.
Pentru 2013 nu am planuri foarte clare stabilite, dar as vrea sa calatoresc mai mult, sa descopar locuri din tara adoptiva si din tarile de langa, sa merg mai mult pe munte, sa fac ceva mai mult sport…si lista e lunga daca stau bine sa ma gandesc :))
La multi ani Mira! Iti doresc ca la sfarsit de 2013 sa ai toate obiectivele propuse bifate!!!
Cu siguranţă, 2012 va rămâne pentru tine anul anilor, mă bucur mult pentru tine, pentru voi, să fiţi mereu fericiţi, să vă fiţi sprijin unul altuia şi să vă realizaţi toate planurile pe care le aveţi împreună.
Mulţumesc mult pentru urare, Larisa, îţi doresc şi eu să călătoreşti cât îţi doreşti în 2013, iar din câte am văzut începutul este tare promiţător… Să îţi împlineşti toate dorinţele şi să ai un an frumos, vesel, călător, aşa cum îl visezi!
Ce buna concordanta intre fotografii si text, Mira! Aceste postari facute in noul an de catre multi bloggeri, din seria “ce-am-facut-si-ce-am-de-gand-sa-fac” imi provoaca ganduri duioase la cine am fost si eu candva…
Acum, asemenea bilanturi se fac cu totul altfel. Dar trecand peste asta, pot si eu sa spun ca 2012 mi-a adus – foarte tarziu, e adevarat – realizarea unei dorinte de o viata: Japonia! Sigur, am vazut doar o mica particica de-a sa dar indraznesc sa cred ca am primit acest “dar” atunci cand trebuia, cand am inteles-o si am simtit-o in alt fel decat as fi putut sa o fac la 20,30,40 de ani. Te-ai gandit vreodata la faptul ca in schimbarea noastra continua intra si aprecierea locurilor pe care le vedem?
Absolut, sunt sigură de asta. Într-un fel am privit un loc pe care l-am văzut la 20 de ani, iar acum pot să-l privesc şi să-l înţeleg cu totul diferit. La mine, este valabil şi la cărţi. O carte pe care am citit-o la 20 de ani şi care poate nu m-a impresionat, când am recitit-o după ani am realizat de fapt câte frumuseţi ascunde pe care, la 20 de ani, fie nu le înţelegeam, fie nu le dădeam importanţă şi le treceam cu vederea.
Mă bucur enorm pentru că visul tău japonez s-a împlinit. Cred că ţi-am spus, de când mă ştiu visez la Japonia. M-a atras dintotdeauna, mă fascinează cu tradiţiile, oamenii, puritatea şi tăria ei. Şi mereu mi-am spus, unele locuri nu are rost să mă chinui să le văd prea repede, doar să spun şi eu că am fost acolo, fiindcă vreau să le înţeleg şi să le trăiesc altfel. La fel cum spui cum nu se poate mai bine, ai primit acest dar în momentul în care ai fost pregătită. Exact asta simt şi eu. Unele locuri rămân pentru atunci când eşti pregătit.
Şi sper să continue pentru tine experienţa japoneză şi cu alte locuri.
Ce mi-aș dori? Cel mai important lucru din lista ta… să îmi găsesc rostul. Dar unii cred că alergăm o viață și tot nu aflăm…
Un an bun să fie!
Aşa să fie! Da, dar şi când îl găseşti, crede-mă că viaţa va fi apoi o eternă celebrare. Şi atunci când ai toate motivele să te laşi doborâtă, găseşti puterea să continui şi să zâmbeşti. Pentru că ştii ce vrei să faci, ce îţi place să faci şi asta nu se risipeşte… 🙂
Asta îţi doresc şi eu anul acesta, să-ţi găseşti drumul!