E o vreme numai bună pentru rafting, ploile au căzut din belșug în ultima vreme și au învolburat Arieșul. De altfel, ploaia a fost mai tot timpul peste noi și noi peste râu (sau cel puțin barca). Plec devreme din Aiud cu speranța mare că voi găsi mașini și șoferi binevoitori, unii vor opri să mă ia și, puțin câte puțin, kilometru cu kilometru, voi ajunge în cele din urmă și în Vidolm, unde îl voi întâlni pe Bogdan de la Transilvania eXtreme Adventures.
Pornesc pe drumul spre Rimetea și aflu din întâmplare că tocmai trebuie să vină un microbuz care face curse între Aiud și Rimetea. Mai târziu mi-am dat seama că de fapt aventura mea din acea zi a început atunci. Microbuzul ajunge în stație deja plin, nu coboară nimeni în schimb urcăm o grămadă. Scaunele sunt toate ocupate, sacoșe mari sunt peste tot pe jos, însă eu sunt întotdeauna o norocoasă – rămân în față, îmi găsesc un loc destul de bun, stau într-un picior și reușesc să mă sprijin cât mai bine de un scaun ca să nu fiu azvârlită în grămada de oameni.
Alte opriri, nimeni nu coboară, în schimb se urcă, tot urcă, și habar nu am cum de se mai poate. Șoferul e plin de vervă, conduce ca la raliu, sau mi se pare, și se apucă să povestească vesel cum, în urmă cu două zile, era cât pe-aci să se răstoarne la o curbă exact pe acest drum. Nu știu cum de nu i-a reușit în acea zi, ocazii a avut destule. Ajung teafără, cred, în Rimetea de unde pornesc pe jos spre Buru. Decorul e complet fermecător și mă prinde. Mă opresc, fac și poze, totul e perfect în acea dimineață. Inclusiv vremea, deși cerul e întunecat și e gata-gata să plouă. După vreo doi kilometri, mă dezmeticesc și îmi dau seama că mașinile trec atât de rar, aproape că nu-mi vine să cred că mai găsesc asemenea drumuri, încât ar trebui să-mi încerc șansa cu următoarea.
O încerc și, din nou, e de partea mea. Omul bun oprește și îmi spune că merge la Sălciua, așa că mă poate duce până la Vidolm. Mă întreabă ce este la Vidolm.
– Merg să fac rafting, îi spun.
– Ce-i asta?
Îi explic.
– Și la ce ajută?
– Pentru relaxare, ieși din monotonia vieții, te bucuri de natură, de aventură…, mă entuziasmez eu.
– Așa o fi, dacă spuneți.
Abia atunci mi-am dat seama că aproape toți cei cărora le-am spus că merg la rafting, cei mai mulți tineri, m-au întrebat ce este raftingul.
Esența omului cu spirit viu este pasiunea lui pentru aventură.
{Jon Krakauer}
Rafting, în schimb, se poate face în general cam pe orice vreme, oricum ești pe apă, așa că nu mai contează prea mult că te udă și ploaia.
Ajung devreme în locul unde au instalată tabăra cei de la Transilvania eXtreme Adventures. Stăm toți sub o umbrelă mare, pusă pentru soare, dar își dovedește utilitatea și în vremuri ploioase și așteptăm un grup mare din Cluj-Napoca. Clujenii sosesc în final ca la nuntă, într-o coloană de mașini.Ne echipăm cei care facem rafting și caiac, ne amuzăm unii de alții când ne vedem în costumele de neopren, mai facem câte o poză și începe instructajul cu unul din ghizi. Primul lucru – și cred că a fost aproape singurul – pe care îl țin minte este că „nu puteți să cădeți din barcă”.
– Punem pariu?, îi spun încet lui Ionuț, ghidul cu care voi merge și eu.
Facem o repetiție: urcăm în barcă (eu sunt într-o barcă mai mică, alături de trei băieți și Ionuț), ne așezăm pe margine, ne fixăm piciorul într-un suport simplu, dar cât se poate de folositor, aflăm cum să ținem padela (vâsla). Ieșim apoi din barcă, o ridicăm și o ducem la mal. Urcăm repede și gata, suntem pe Arieș. Barca alunecă ușor și, trebuie să recunosc, mai trag chiulul și îi las pe băieți să tragă la vâsle.
Mai oprim și îi așteptăm pe cei cu caiacele, ne distrăm copios când vedem câte unul cum dispare brusc în apă de nici nu apucă să-și dea seama ce i s-a întâmplat. Devenim chiar pasionați de asta și, după ce trecem de vreun repeziș, oprim ca să-i privim pe cei cu caiacele – imposibil să nu ajungă vreunul în apă. Trecem prin mai multe repezișuri, suntem aruncați, învârtiți, scuturați, încercăm să nu fim prinși între stânci și nu ne reușește întotdeauna. Ne ridicăm ca să desprindem barca, râul e pe alocuri nervos și asta ne place, barca saltă, apa vine peste noi și astea sunt momente în care valea vuiește de chiote, de râsete, de adrenalină.
Ieșim un timp în ape liniștite, plutim și privim peisajul, apoi ghidul ne îndeamnă, „haideți acum cu toții”. Băieții încep din nou să țină ritmul „unu – doi – și” și la „și”, spune unul, tragem toți cu putere.
– Hei, băieți, voi ajungeți cam repede la și-ul ăla, le spun și urmează altă porție de râs.
După vreo trei ore de navigat, ajungem la punctul final. Acolo ne așteaptă mașina cu lucrurile noastre, ne schimbăm și ne vedem fiecare mai departe de drum, de viață.
Udată din plin, ca toți ceilalți, mi-a fost frig aproape tot timpul – și totuși aș fi vrut să nu se termine atât de repede. A fost minunat. A fost surprinzător, fiindcă nu mă așteptam să fie atât de fain. Și, firește, nu mă așteptam să nu cad în Arieș. Ocazii am avut din belșug, după cum se vede.
Aventuri în Transilvania : Rafting pe Arieș
» ESENȚIAL «

• Echipamentul este asigurat de ei.
• Se face de obicei din primăvară până toamna.
• În România, rafting se practică pe mai multe râuri, cu diferite grade de dificultate.
• Fotografiile sunt făcute de ei. Pe lângă rafting, poți face cu cei de la Transilvania eXtreme Adventures zbor cu parapanta în tandem, caiac, alpinism și escaladă, mountain biking, speoturism, tiroliană.
» miniGhid «
• Cu mașina: Cel mai simplu este cu mașina. Din Cluj-Napoca, pe E81 sau pe A3 și în localitatea Mihai Viteazu dreapta pe DJ75, în direcția Buru – Vidolm. Din Alba Iulia spre Aiud, unde se intră pe drumul spre Rimetea – Buru, iar la Buru, stânga spre Vidolm – Sălciua.
• Cu mijloc de transport în comun: Din Aiud sunt mașini care circulă numai până în Rimetea.
• Distanțe: din Aiud – 43 kilometri; din Cluj-Napoca – 70 kilometri.
• Când îți pregătești rucsacul, pune și un prosop (crede-mă că nu e deloc bună și rapidă varianta cu șervețelele din hârtie), costum de baie (când iei costumul de neopren, dai toate hainele jos și rămâi doar cu costumul de baie – în cazul în care ai pielea sensibilă poți păstra un tricou sintetic), o pungă de plastic (să îți pui costumul de baie care va fi complet ud, chiar dacă nu ai căzut în apă). Cel mai practic este să iei un rucsac unde îți pui hainele și încălțămintea (te vei schimba în hainele tale uscate atunci când ajungi la locul unde se termină traseul). Rucsacul tău va rămâne alături de celelalte într-o mașină a celor de la Transilvania eXtreme Adventures de unde se vor face și fotografii și va aștepta echipajele în punctul final al traseului. La plecare, te vei schimba în baza de la Vidolm a celor de la Transilvania eXtreme Adventures – în rulote sau în cabine mobile pentru o singură persoană.
• Pe Arieș, cu Transilvania eXtreme Adventures, plecarea este din Vidolm (în jur de 60 de kilometri din Cluj-Napoca) și se parcurg 8 kilometri – aproximativ 3 ore.
• Echipamentul complet – costum de neopren, vestă de salvare, cască de protecție, încălțăminte – este asigurat de Transilvania eXtreme Adventures.
• Riscuri: să cazi în apă. De aceea, e bine să știi să înoți, cu toate că ai vestă de salvare, dar te vei simți mai confortabil. Casca te poate feri de eventuale loviri de stânci sau crengi de la marginea râului.
⦿ Trivia:
⧈ Există costume de neopren umede și uscate. La rafting, am avut un costum umed care nu protejează de apă. Altfel spus, te uzi la piele. Dacă ajungi în apă, la primul contact, din ceea ce mi-a povestit ghidul, simți puternic apa rece, apoi se formează o peliculă de apă între piele și costum, ce izolează și menține temperatura corpului constantă.
⧈ Raftingul este considerat un sport extrem, excelent pentru activități de team building – implică munca în echipă. Se face pe râuri repezi de munte, în echipe de cel puțin patru persoane plus ghidul.
⧈ În România, se poate practica pe mai multe râuri, cu diferite grade de dificultate.
⧈ Este un sport ce se poate face numai în echipă. Asta nu înseamnă că nu poți merge singur/ă, așa cum am fost eu. Poți merge și vei fi inclus într-o echipă.
⧈ American Whitewater Association a realizat un sistem – International Scale of River Difficulty – prin care a evaluat nivelul de dificultate pentru râuri din toată lumea, folosite în diferite sporturi pe apă, inclusiv rafting. Ei au stabilit șase grade de dificultate: I – ușor, II – începător, III – intermediar, IV – avansat, V – expert, VI – extrem.
⧈ Cei de la Transilvania eXtreme Adventures organizează ture de rafting pe Jiu (clasificat de la clasa II-IV, în funcție de sector, gradul cel mai ridicat din România) și pe Arieș (grad II-III).
Vreau să fac la Vidolm un centru de aventură, va fi greu, dar știu că încetul cu încetul voi reuși.
{Bogdan Hidan, de la Transilvania eXtreme Adventures}
{ Aventura rafting pe râul Arieș am trăit-o alături de cei de la Transilvania eXtreme Adventures. Imaginile de pe apă au fost realizate de ei. Pentru 120 de lei de persoană (pentru grupuri sunt reduceri) te alegi cu o amintire specială și fotografii care să-ți amintească o viață de o experiență pe care ai cam vrea să o retrăiești. Poți să-i urmărești și să afli următoarele aventuri pe pagina lor de facebook.}
» Tu ce spui? «
◌ Ai făcut rafting? Dacă nu, de ce? Ce te-a reținut?
◌ Dacă da, unde? Cum a fost experiența ta?
◌ Ți-a plăcut?
Join the discussion
Foarte tare, Mira!
Ha, chiar a fost. Nu credeam că e atât de relaxant și distractiv.