Arta ar trebui să fie numai bucurie.
[…]
Nu cred în suferința creatoare.
Misiunea artei este să creeze bucuria.
Nu se poate crea artistic decât
în echilibru și în pace sufletească.
[…]
Plăcerea cu care lucrează artistul
e inima artei lui…
Fără inimă, nu-i artă.
Cea dintâi condiţie e să-ţi placă ţie,
să îndrăgeşti, să iubeşti fierbinte
ceea ce faci. Să fie bucuria ta.
Prin bucuria ta, să dai bucurie oamenilor
{Constantin Brâncuși}
Târgu Jiu este pentru mulți cunoscut ca orașul unde se află Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși, format din Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit. Cele trei lucrări au fost realizate de Brâncuși între 1937–1938 special pentru acest oraș din Gorj, județ în care s-a născut în 1876.
Ideea unui astfel de monument a apărut în 1934. În acel an, o fostă elevă a lui Brâncuși la Paris, Milița Petrașcu, și președinta Ligii Naționale a Femeilor, Arethia Tătărescu, cea care s-a implicat în numeroase proiecte de sprijinire a artei și tradițiilor populare din județul Gorj, i-au propus sculptorului ridicarea unui monument în Târgu Jiu în amintirea soldaților români care au luptat în Primul Război Mondial.
Arethia Tătărescu a fost căsătorită cu Gheorghe Tătărescu, originar din Târgu Jiu, care a deținut de două ori funcția de prim-ministru al României. În timpul în care acesta a fost prim-ministru, au fost dați și banii necesari realizării proiectului.
Coloana fără sfârșit s-a lucrat în Atelierele Centrale din Petroșani, județul Hunedoara. Povestea sculpturii poate fi descoperită și la Muzeul Mineritului din Petroșani.
Ansamblul monumental al lui Brâncuși de la Târgu Jiu este principala atracție a orașului. Dar nu este singura din Târgu Jiu și din județul Gorj legată de sculptorul Constantin Brâncuși.
Istorii | Târgu Jiu
» Într-un act semnat în 1406 de domnitorul Mircea cel Bătrân la Tismana apare pentru prima dată într-un document scris numele așezării.
» După 200 de ani, Târgu Jiu e menționat ca oraș.
» Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși, Târgu Jiu «
SUS: De la stânga: Masa tăcerii, Poarta sărutului, Coloana fără sfârșit
Fotografii: Mira Kaliani / Călătorii la Singular
Coloana fără sfârșit
e aidoma unui cântec etern
care ne poartă în infinit,
dincolo de orice durere și
bucurie artificială.
{Constantin Brâncuși}
Pe lângă cele trei sculpturi cunoscute, Ansamblul include și lucrări mai mici, cum sunt scaunele de pe aleea din parcul Central și băncile de la Poarta sărutului.
Sculpturile au fost așezate pe o linie dreaptă ce traversează orașul. Traseul merge pe Calea Eroilor și poate fi parcurs de la Coloana fără sfârșit trecând prin Poarta sărutului și apoi Masa tăcerii – sau invers.
Cei de la Centrul Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu mi-au oferit și o interpretare a traseului de la Masa tăcerii spre Coloană – cu mențiunea că fiecare privitor poate să-și găsească propria versiune, așa cum spunea mereu Brâncuși:
În artă ceea ce contează este bucuria.
Nu e nevoie să înțelegi.
Ești fericit că vezi? Ajunge.
Masa tăcerii e un simbol pentru cea de pe urmă masă a familiei, înainte de plecarea bărbaților la război. O masă tristă, de despărțire – poate pentru totdeauna. Distanța destul de mare între scaune și masă, ceea ce nu asigură comoditate dacă ai vrea să mănânci, are rostul ei – la această masa nimănui nu-i arde de mâncare.
De la Masa tăcerii se pornește pe Aleea scaunelor – 30 de scaune pe care pot sta imaginar prieteni și apropiați ai celui care se duce în război.
La Poarta sărutului e ultima îmbrățișare, ultimul rămas-bun.
De la Poartă, în linie dreaptă, se ajunge la biserica Sfinții Apostoli și traseul de pe Calea Eroilor se încheie la Coloana fără sfârșit. O străveche tradiție în Oltenia, dar și în Transilvania, era să se așeze pe mormânt și un stâlp funerar. Rolul lui era să ajute sufletul celui plecat dintre cei vii să se înalțe la cer.
Inspirația pentru formele geometrice ale Coloanei este stâlpul de pridvor al caselor tradiționale din Gorj. Constantin Brâncuși mărturisea că i-a venit ideea Coloanei de la mișcarea șurubului de teasc, ce se repetă la infinit.
În Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, Brâncuși, ajuns la desăvârșire artistică, a extras esența tuturor temelor sale la care a lucrat toată viața.
» Casa Barbu Gănescu «
SUS: Casa Barbu Gănescu
Fotografie: Mira Kaliani / Călătorii la Singular
Știu că am căutat mult această casă prin Târgu Jiu și mai știu că de câteva ori am trecut pe lânga ea fără să știu. Nu există un panou în stradă, nici număr și, aparent, nimeni din oraș se pare că nu a auzit de ea, cel puțin dintre cei pe care i-am întrebat în încercarea mea de a o găsi.
Într-un final am ajuns la ea – de altfel, eram exact în fața ei, am întrebat un domn ca să fiu sigură și mi-a confirmat. Poarta era închisă, dar gard nu era. Ezitam, să intru sau nu, iar domnul mi-a spus să intru fără probleme. Așa am făcut.
Pe website-ul orașului, administrat de Centrul de promovare turistică din Târgu Jiu, este și povestea acestei case. Pe la 1790, pe locul respectiv se aflau casele unui dregător, Barbu Gănescu, însă nu se știe dacă el le-a construit sau le-a cumpărat. De la acest demnitar la Curtea domnească i-a rămas însă numele.
Proprietarii
» După Gănescu, a avut mai mulți proprietari – în 1925, directorul unei bănci și consilier al orașului a cumpărat casa și l-a angajat pe arhitectul Iulius Doppelreiter pentru o reface.
» Datorită acelui arhitect ingenios, de origine austriacă, Casa Barbu Gănescu are frumusețea și eleganța stilului neoromânesc.
» Când în România puterea a fost preluată de comuniști, statul a luat clădirea de la proprietari și au făcut o casă de oaspeți.
» După 1989, o urmașă a ultimului proprietar a redobândit casa și ulterior a vândut-o administrației județului Gorj care i-a păstrat destinația de casă de oaspeți.
Și totuși, de ce am vrut să merg la această casă. Are legătură tot cu Brâncuși. În timpul în care sculptorul a lucrat la Ansamblul de la Târgu Jiu și s-a aflat în oraș, a fost găzduit în această casă. 
SUS: În grădina casei Barbu Gănescu
Fotografie: Mira Kaliani / Călătorii la Singular
În grădina casei pot fi văzute câteva lucrări făcute de sculptor în timpul cât a stat acolo. Sunt mai multe mese rotunde de piatră pe care Brâncuși le-a lucrat din pietre de moară, găsite, după cum se spune, în curtea acelei case.
Tot sculptorul a adus în grădină – probabil din albia râului Blahnița, cum scrie pe un panou din incinta casei – pietre cu aspect zoomorf. Ideea esențială în lucrările lui Brâncuși este simplitatea, întoarcerea la natură, la simplitatea de la începuturi, motiv pentru care integrarea acelor pietre în vegetația din grădină este cât se poate de firească.
Casa Barbu Gănescu se află în Târgu Jiu, în Piața Victoriei nr. 1.
» Brâncușiana «
SUS: De la stânga: [1] Sculptura realizată de artistul japonez Toshio Yanagisawa
în care i-a înfățișat într-o îmbrățișare pe Brâncuși și mama lui;
[2] Parcul Central, o vedere de pe partea cealaltă a Jiului;
[3] Toamna în Parcul Central din Târgu Jiu
Fotografii: Mira Kaliani / Călătorii la Singular
Câțiva ani, în Târgu Jiu a avut loc tabăra de sculptură Brâncușiana și lucrări realizate de sculptori au fost așezate în diferite locuri din oraș. Am admirat mai multe, dar m-a înduioșat o sculptură din Parcul Central – un bărbat îmbrățișând o femeie.
Tot cei de la Centrul Brâncuși mi-au dat detalii despre această lucrare creată cu multă sensibilitate. Se numește Dragostea oamenilor, a fost realizată în anul 2004, în cadrul Brâncușiana, de către sculptorul japonez Toshio Yanagisawa, în marmură de Rușchița. Îl înfățișează pe Brâncuși cu mama sa.
» Hobița, de unde a pornit în lume «
SUS: Casa-muzeul Constantin Brâncuși, Hobița, județul Gorj
Fotografie: Mira Kaliani / Călătorii la Singular
Am fost trimis şi eu
de mic copil la procopseală
în lume. N-am pierdut legătura
şi nu mi-am scos rădăcinile
pentru a umbla năuc pe tot globul.
A profitat şi arta mea
şi m-am salvat ca om.
{Constantin Brâncuși}
La vreo 23 de kilometri de Târgu Jiu, în direcția Tismana, este Hobița, satul unde s-a născut Constantin Brâncuși, la 19 februarie 1876.
Casa părintească nu mai există, însă în curtea fostei gospodării țărănești s-a construit o casă tradițională. Casa-muzeu reconstituie atmosfera vechilor locuințe tradiționale din zonă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea. Casa-muzeu are odaia de odihnă, bucătăria și cămara. Pe lângă obiecte ce se foloseau în gospodăria țărănească, se pot vedea și fotografii reproduse cu Brâncuși și lucrările lui.
În afară de zilele de luni, casa-muzeu Constantin Brâncuși din Hobița poate fi vizitată. Când am fost eu (octombrie 2018), se putea ajunge și cu mijloace de transport, însă circulau rar.
Un tur brâncușian în Gorj
» ESENȚIAL «
• În Casa Gănescu, tot în Târgu Jiu, Brâncuși a fost găzduit în perioada în care s-a aflat în oraș pentru realizarea proiectului. În grădina casei sunt câteva lucrări făcute de Brâncuși.
• În parcul Central, unde se află două dintre lucrările esențiale ale Ansamblului, se poate vedea și o sculptură realizată de un artist japonez în care sunt reprezentați Brâncuși și mama lui.
• La Hobița, satul unde s-a născut Brâncuși, este o casă-muzeu dedicată sculptorului.
Povestim și pe Facebook | Călătorim și pe Twitter | Ne aventurăm și pe Instagram | Ne vedem și pe Pinterest
Comments are closed