E atât de simplu să ratăm locuri extraordinare din orașe pe care, clasic și paradoxal, le străbatem deseori. Ne spunem că oricând putem opri și în acest fel nu facem decât să amânăm mereu, să nu găsim momentul de a opri cu adevărat și a trece dincolo de ziduri.
În ce mă privește, am făcut asta de nu știu câte ori. Am tot trecut prin Sebeș, ca mulți alții, probabil, și cam de fiecare dată priveam biserica fortificată și îmi spuneam că trebuie să fac într-o zi rost de timp să merg să o văd. L-am găsit până la urmă într-o după-amiază de sfârșit de septembrie și am aflat cinci lucruri care probabil ar putea să te convingă să te oprești cel puțin o oră în Sebeș și să intri și tu în această veche, superbă biserică.
5 lucruri despre biserica evanghelică din Sebeș
# 8 secole


SUS: Ansamblul bisericii evanghelice din Sebeș, din curte
Fotografii: Mira Kaliani / Călătorii la Singular
Pe locul unde este azi biserica, se spune că la jumătatea secolului al XII-lea s-a aflat o biserică din lemn. La începutul secolului al XIII-lea, sașii stabiliți în Sebeș au început să ridice aici o bazilică romanică. În timpul invaziilor frecvente din acele timpuri, bazilica a fost distrusă și sașii s-au apucat din nou să refacă biserica, de data aceasta în stil gotic, specific cistercienilor. Au păstrat însă și vechi elemente romanice într-o îmbinare inedită. Biserica are astfel o vechime de aproape opt secole.
Altarul
» Despre altar se spune că este cea mai prețioasă comoară a acestei biserici.
» Are o înălțime de 13 metri și o lățime de șase metri, este de tip renascentist, fiind datat în jurul anului 1520.
# Mic și măreț
SUS: Biserica evanghelică din Sebeș, interior
Fotografie: Mira Kaliani / Călătorii la Singular
# Orga
# Piatra penitenței
O oră și un sfert
» Povestea spune că femeile care erau prinse că își înșelau bărbații erau pedepsite. Li se agăța această piatră de gât și erau obligate să stea duminica la intrarea în biserică, să le vadă toată lumea, o oră și un sfert, cât ținea slujba. „Numai ele?”, întreb eu, așa, inutil. Firește că numai ele.
# Băncile
În timpul slujbelor din bisericile evanghelice, fiecare are locul lui în bancă. „Pot să-ți spun vârsta fiecăruia doar după cum e așezat în bancă”, îmi spune moșu Ion și, deși îmi dau seama că e vorba probabil de locul în care se așază fiecare în bancă, îl întreb totuși: „Cum?”
Tinerii stau în băncile din spate, iar cu cât înaintează în vârstă, vin în băncile din față, rezervate celor vârstnici, aflu, acesta fiind de altfel un vechi obicei de care se ține cont și azi la slujbe.
Moșu Ion, cum îi spun cu afecțiune localnicii care vin la biserică, a predat în câteva localități din Transilvania istoria sașilor, așa că, la propriu, e plin de povești săsești. „Până mâine seară să stăm aici și să tot povestesc și tot aș rămâne cu multe povești nespuse”, îmi spune și îl cred. Sincer, cu greu și regret am plecat, fiindcă în urma mea au rămas la moș Ion multe povești frumoase pe care poate nu le voi afla niciodată.
Ce să mai vezi în Sebeș
# Casa Binder
# Casa Zapolya
# Fortificațiile
Istorii | Menționat din 1245
» Denumirile străzilor sunt notate bilingv, în română și germană.
» Sașii au numit urbea Melnbach. Denumirea în germană este Mühlbach, în traducere Pârâul Morii, în maghiară Szászsebes și în latină Sabesium. Orașul a fost întemeiat de coloniști sași (de fapt, franci veniți din zona Rinului). În perioada medievală, Sebeș a fost printre cele mai dezvoltate orașe din Transilvania, parte din cele șapte cetăți ce au dat în limba germană numele provinciei: Siebenbürgen.
» Orașul apare prima dată menționat într-un document din 1245 cu numele de Malembach (din cuvântul malemboch ), ceea ce înseamnă râu care poartă mult pietriș.
» În lucrarea Das Alt- und Neu-Teutsche Dacia (Vechea și Noua Dacie germană) a umanistului Johannes Tröster, apărută în 1666, se spune că orașul a fost înființat în anul 1150.
» Între 1241-1243, când a fost marea invazie mongolă și în Transilvania, orașul a fost distrus complet și refăcut ulterior de locuitori.
Împrejurimi

SUS: Stânga: Cetatea de la Câlnic | Dreapta sus: În Șureanu | Dreapta jos: Râpa Roșie
Fotografii: Mira Kaliani / Călătorii la Singular
Unde poți merge în jurul Sebeșului
• La 4 kilometri, este rezervația naturală Râpa Roșie. Mergi până acolo și lasă-te impresionat de dantelăria stâncilor de culoarea focului.
• La 14 kilometri, în satul Câlnic, se află una dintre cele mai frumoase cetăți din Transilvania, monument UNESCO.
• La 4 kilometri, în direcția Alba Iulia, este Lancrăm, unde poți vizita casa unde s-a născut și a copilărit Lucian Blaga.
• Știm de Mărginimea Sibiului, dar mai puțin de cea a Sebeșului. Așa numesc localnicii zona ce urcă de la Loman spre Șureanu. Un loc unde rosturile pastorale nu s-au pierdut și frumusețea peisajului vine dintr-o carte de poveste. Din Sebeș la Loman sunt în jur de 15 kilometri. De aici, drumul urcă în munții Șureanu, unde de secole cutreieră păstorii cu turmele lor de oi. O zonă cu peisaje sălbatice de o frumusețe ireală.
5 lucruri despre biserica evanghelică din Sebeș care (pot) să te convingă să o vizitezi + Ce să mai vezi în Sebeș și în împrejurimi
» ESENȚIAL «

• Biserica are o vechime de aproape opt secole.
• În biserică este o orgă din 1791. Piatra penitenței are o poveste pe care ți-o poate spune ghidul de acolo, moș Ion.
• Ce să mai vezi în Sebeș: vechile fortificații ale orașului ce se întindeau cândva pe doi kilometri.
• În împrejurimi: Râpa Roșie; Cetatea Câlnic; Mărginimea Sebeșului, de la Loman în sus, în munții Șureanu.
SUS: Biserica evanghelică din Sebeș, Alba
Fotografii: Mira Kaliani / Călătorii la Singular
» miniGhid «
⤳ Idee:
⧈ Dacă ajungi la Sebeș și ai timp să vizitezi această biserică, întreabă de moșu Ion, dacă nu cumva dai de el prin curtea bisericii (cum am avut eu, fără să știu, norocul). A fost cel mai plăcut ghid pe care îl puteam avea aici.
Povestim și pe Facebook | Călătorim și pe Twitter | Ne aventurăm și pe Instagram | Ne vedem și pe Pinterest
Join the discussion
Excelenta prezentare.
Informativa si scrisa foarte, foarte bine.
Multumiri si felicitari !
Mulțumesc frumos.