Se spune că atunci când o persoană a avut prima dată ideea să stoarcă seva dintr-o frunză pentru a o aplica pe o rană, arta ce se va ocupa, în esență, cu prepararea remediilor a început să fie practicată. Într-un colț din oraș, la intersecția unor străzi și la câțiva pași de biserica sfântul Mihail, se află o clădire albă, veche, cu o galerie exterioară. 
Este Casa Hintz, construită la începutul secolului al XVI-lea, unde, în 1573, s-a deschis prima farmacie din Cluj-Napoca.
Pe sub arcade, atârnă un semn distinct din fier forjat pe care scrie Colecția de Istorie a Farmaciei. Intru și, printre elixire dorite de oricine, vrăji și taine, poțiuni secrete, ajung prin secole trecute.
Pentru asemenea locuri de la care nu te aștepți la nimic, dar îți oferă experiențe incredibile, s-au inventat poveștile și călătoriile. Sau poate că astfel de locuri stârnesc poveștile și pofta de a călători. Oricum ar fi, Clujul ar trebui să celebreze pentru că are un astfel de loc magic.
De la începuturile lumii,
omul a învățat
să aibă grijă de el
din instinct,
privind și imitând animale și păsări.
Câteva picături de apă rece,
o frunză suculentă,
o bucată sferică de pământ sau nămol
puse pe răni
i-au fost primele leacuri
ce i-au adus alinare.
Cu timpul,
a experimentat noi metode
și a început să își folosească
învățătura
pentru a-i ajuta și pe alții.
În mitologia greacă, una dintre cele cinci fiice ale lui Asclepios (Esculap), zeul medicinei, se numea Higeea, zeița sănătății. Ea era poticar (farmacist) și avea sarcina de a amesteca remediile preparate de tatăl ei. O legendă spune că Asclepios a fost ucis pentru că, prin leacurile lui, reușea să redea viața oamenilor aflați la un pas de moarte și astfel Hades (zeul infernului) era îngrijorat că nu va mai ajunge nimeni în lumea de dincolo, prin urmare i-a cerut lui Zeus, fratele lui, să-l oprească.
» Vindecătorii-sacerdoți din Egipt erau împărțiți în două categorii: cei care mergeau în vizite la bolnavi și cei care rămâneau numai în temple și preparau remedii.
» În practica farmaceutică din Egiptul antic se cunoșteau peste 700 de leacuri și formule magice, toate prezentate în unul dintre cele mai vechi tratate de medicină, papirusul Ebers, scris în jurul anului 1500 î.C..
Farmaciile aveau cel puțin trei încăperi principale, fiecare cu rolul ei, așa cum sunt multe și azi: medicamentele se vindeau în officina, se păstrau în depozit și se preparau în laborator.
În officina intrau clienții după remediile lor, prin urmare trebuia să fie cea mai frumoasă cameră, decorată artistic. Frescele din incinta Colecției de la Casa Hintz sunt cele originale și reprezintă vechi simboluri ale medicinii: șerpii lui Asclepios și Copacul Vieții.
Camera unde se afla aici laboratorul era la subsol, ascunsă privirilor, și, în afară de farmacist și asistenții lui, nimeni nu avea voie să intre acolo. Motivul era păstrarea secretului profesional, însă izolarea camerei se făcea și din cauza mirosurilor neplăcute ce se produceau în timpul preparării diferitelor rețete.
‘Scincus Officinalis’ era un ingredient obținut din scheletul pulverizat al unei șopârle din Asia Mică, numite ‘Stincus Marinus’. Se credea că leacul obținut era eficient în a stârni pasiunea, prin urmare tinerele îl foloseau încrezătoare în puterile lui.
‘Pulvis Mumiae Verae’ – Praful de mumie adevărată nu lipsea din nicio farmacie europeană, fiind folosit din secolul al XII-lea până în secolul al XIX-lea. Era considerat un panaceu, deoarece lumea credea că vindecă toate bolile și prelungește viața. Inițial, cuvântul mumie, din latinescul „mumia”, preluat din persană „mūm”, se referea la asfaltul natural din zona Mării Moarte.
Dintr-o confuzie, oamenii au crezut că acesta provenea de la persoane decedate ale căror corpuri egiptenii au reușit se le păstreze aproape intacte după moarte. Treptat, au început să folosească cuvântul și cu sensul pe care îl cunoaștem azi. De altfel, cu timpul mumiile se înnegreau ceea ce i-a făcut pe oameni să creadă că bitumul folosit pentru acest medicament provenea de la acestea. Urmarea a fost jefuirea mormintelor egiptene și folosirea mumiilor pentru prepararea prafului.
Era cel mai căutat ingredient farmaceutic, motiv pentru care se vindea și cel mai scump. Praful de mumie expus în colecția de la Cluj-Napoca datează din secolul al XVIII-lea.
Primele texte
în care se vorbește
despre arta preparării
și vânzării leacurilor
provin din Babilon.
Practicienii de atunci,
în jurul anului 2600 î.C.,
erau preoți, farmaciști și medici
– toți în unul.
Praful de nestemate era obținut din pietre prețioase sau semiprețioase și se folosea ca medicament universal.
‘Theriaca Veneta’ (Theriaca Andromachi) este unul dintre cele mai vechi medicamente cunoscute, preparat prima dată de Andromachus, medicul împăratului roman Nero, în secolul I d.C.. Printre ingrediente: carne de viperă și opiu. Se folosea ca antidot la otrăviri și ca tratament al bolilor grave. Leacul a fost utilizat până în secolul al XIX-lea. Într-un poem dedicat lui Nero, Andromachus a descris modul în care prepara acest bizar remediu.
În sticle pictate manual, cu reprezentări romantice, realizate în Transilvania, în secolul al XVIII-lea, farmaciștii vindeau Elixirul Dragostei.
Băutura era preparată din vin roșu combinat cu diferite condimente, scorțișoară, cuișoare, nucșoară, piper, coajă de portocală, cardamom. Se lăsa apoi la macerat o zi și o noapte și se strecura printr-o pânză. 
Ascunși în laboratoarele lor,
poticarii vremurilor trecute
încercau tot felul de combinații
pentru a descoperi
cele mai bune remedii c
are să le aducă bani (eventual, faimă).
Se foloseau și de marketing,
chiar dacă nu îl numeau așa,
deoarece știau că un produs
pentru a se vinde ușor
avea nevoie de un nume
care să atragă
și să convingă.
„Elixir” („al iksir”, substanță miraculoasă, în arabă, „xḗrion”, pudră medicinală, în greaca veche) era cuvântul magic și sugera proprietățile miraculoase ale poțiunii. “Elixirul” produs în farmacii era o soluție dulce, aromată, preparată dintr-un amestec de alcool, apă și diferite esențe extrase din plante. Nu avea legătură cu Elixirul vieții, cel pe care alchimiștii l-au tot căutat iar regi și împărați, înspăimântați de moarte, au sperat să-l găsească pentru a-și asigura nemurirea.
Colecția de Farmacie din Cluj-Napoca are și o zonă interactivă unde poți să te joci cu diferite recipiente, să măsori și să miroși ingrediente, să pisezi substanțe la mojar și să te imaginezi că descoperi leacul ce ne va da tinerețe fără… și apoi să revii la viața de pe pământ.
În căutarea elixirului sau Când ai nevoie de un pic de magie
» ESENȚIAL «
• Azi, aici este Colecția de Istorie a Farmaciei înființată în plin avânt al comunismului, în 1954. Colecția include peste 3000 de obiecte, mobilier, sticluțe, remedii și aparate medicale de epocă.
• În officina se poate vedea o pictură murală de tip baroc din 1766, anul când a fost finalizată.
• În România, colecții de istorie a farmaciei mai sunt în Sibiu, Sighișoara, Brașov și Oravița.
» miniGhid «
» UPDATE 2019 «
În aprilie 2019, am vrut să merg la Casa Hintz și să vizitez din nou Colecția de istorie a farmaciei. Surpriză mare!
Când am ajuns acolo, colecția dispăruse. Pe ușa clădirii era un grilaj și totul pus sub un lacăt. A rămas doar acel semn distinct ce indica acolo Colecția.
Am întrebat câțiva trecători clujeni dacă știu ceva despre Colecție, nimeni nu știa nimic (nu l-am nimerit eu pe cel care știa!), unii habar n-aveau de altfel ce era în acea clădire.
În fine. Cum în zilele noastre google știe totul despre orice, inclusiv oricine, chiar prea multe, ceea ce ar trebui să ne sperie un pic, m-am dus să-l întreb pe el. Și m-a trimis la un ghid despre Cluj, de unde am aflat că muzeul s-a închis în ianuarie 2019 pentru restaurarea clădirii.
Echipa care se ocupă de Casa Hintz apreciază că lucrările vor dura aproximativ doi ani. Deci, în varianta optimistă, se va redeschide la sfârșitul anului 2020, iar în cea cumpătată, prin 2021. De celelalte posibile versiuni nu amintesc. Aici este informația.
» Tu ce spui? «
◌ Ai vizitat această colecție din Cluj-Napoca? Ce alte muzee de acest gen ai mai văzut și unde?
◌ Dacă ai vizitat muzeul farmaciei din Cluj-Napoca, ce impresii ai?
◌ Ți-a plăcut?
Povestim și pe Facebook | Călătorim și pe Twitter | Ne aventurăm și pe Instagram | Ne vedem și pe Pinterest
Join the discussion