Un capăt şi un început de an, un capăt şi un început de călătorie. Pornim la drum şi oricâte planuri am face nu vom şti niciodată cum vom fi şi povesti, ce ne va schimba, până unde vom deveni.
La fiecare început de an, adunăm amintiri de păstrat şi aşteptăm semne şi promisiuni de bine. Suntem în stare să ştergem din memorie renunţările nu foarte vechi şi să privim cu speranţe înnoite spre visuri noi. În tot zgomotul ăsta, să nu uităm însă de noi şi să ne mai lăsăm aşa cum suntem, mai simpli, mai cu bun-simţ, mai omenoşi.
Cu slăbiciuni şi plini de greşeli. Imperfecţi şi frumoşi. Ridicoli din când în când, generoşi mai des şi capabili să zâmbim chiar şi atunci când, aparent, nu am avea vreun motiv.
Dacă ar fi să o iau de la capăt cu viaţa mea, data viitoare aş face mai multe greşeli şi mult mai multe prostii decât am făcut în această călătorie. Vorbele astea au fost scrise de un umorist american şi publicate prima dată în 1935.
La început de an, tot ce ar trebui probabil să ne promitem este că vom fi mai nebunatici, mai fericiţi, mai vii. Restul nu se ştie, oricâte promisiuni ne-am face. Ceea ce ştim este că într-un an nou, într-o nouă săptămână sau o nouă zi, se află acea data viitoare, acel dacă ar fi să o iau de la capăt.
Să continuăm așadar şi să o luăm de la capăt, zi de zi. Din prima zi de an să ne umplem de gânduri frumoase. 
Viața mea este o enciclopedie de greșeli. Un adevărat muzeu.
Am comis cel mai grav dintre toate păcatele lumii. Nu am fost fericit.
{Jorge Luis Borges}
Un minut de împăcare valorează mult mai mult decât o viaţă întreagă de prietenie.
{Gabriel García Márquez}
A pune totul în echilibru, e bine. A pune totul în armonie, este şi mai bine.
Sunt obligat să mă mulţumesc cu trăsuri mai mici, mai încete, dar ştii cât de mult îmi plac călătoriile ce-ţi îngăduie să vezi totul.
{Victor Hugo}
Fără curaj, nu putem practica o altă virtute cu consecvenţă. Nu putem să fim generoşi, îngăduitori, darnici, sinceri, oneşti.
Călătoria nu poate împiedica probabil bigotismul, dar arătând că fiecare popor plânge, râde, mănâncă, îşi face griji şi moare, se poate insufla ideea că, dacă încercăm să ne înţelegem unii pe alţii, poate reuşim să devenim prieteni.
Oamenii vor uita ceea ce ai spus. Oamenii vor uita ceea ce ai făcut. Dar oamenii nu vor uita niciodată cum i-ai făcut să se simtă.
Puteţi să mă ştergeţi din istorie
Cu minciuni sucite şi înverşunate
Puteţi să mă călcaţi în noroi
Dar precum praful, eu mă voi ridica.
Puteţi să mă loviţi cu vorbele
Puteţi să mă săgetaţi cu privirea
Puteţi să mă ucideţi cu ură
Dar precum aerul, eu mă voi ridica.
{Maya Angelou}
Pe când eşecul, domnule, eşecul e cu totul altceva. El te obligă să speri, să mergi mai departe, s-o iei de la capăt, să încerci din nou, strângând pumnii. Eşecul e un sfârşit numai pentru cei care n-au vlagă în ei.
{Octavian Paler}
Oamenii sunt uneori incapabili să facă ceva, prizonieri cum sunt într-o îngrozitoare, absolut îngrozitoare colivie.
Lucrurile măreţe nu sunt făcute din impuls, ci dintr-o serie de lucruri mărunte puse împreună.
Am simţit că energia mea reînvie şi, în ciuda a tot, mi-am spus: mă voi ridica din nou.
{Van Gogh}
Nu sunt pierdute decât acele bătălii pe care nu le începi niciodată.
Doamne, de ce nu pot comunica oamenii, de ce rămân întotdeauna închiși, încercuiți?
{Mircea Eliade}
Unii oameni nu o iau razna niciodată. Ce vieţi oribile trebuie să ducă.
{Charles Bukowski}
În ce mă priveşte, când apune soarele mă gândesc: A mai trecut o zi. Încă o zi în care n-am făcut nimic. Iar când răsare soarele, nu ştiu încotro să apuc, pe ce drum trebuie să merg, unde vreau să ajung. Eram sigură că fericirea există undeva, dincolo de zidurile casei noastre. Că într-o zi voi pune mâna pe ea, aşa cum pui mâna pe o ceaşcă sau pe scoarţa unui copac. Că dragostea este supremul miracol.
Trebuie să existe un colţ de lume în care viaţa e frumoasă. Fericirea trebuie să existe. Sau poate e nevoie de un potop, de un cutremur, de nişte mâini uriaşe care să zgâlţâie globul, şi totul să înceapă din nou.
Greşeala pe care o face fiecare dintre noi este că se gândeşte prea mult la micile lui înfrângeri, la dorinţele lui personale şi prea puţin la acest miracol care e viaţa, la obligaţia pe care o avem faţă de ea, obligaţia de a o face mai frumoasă, mai bună.
{Celia Serghi}
Dacă ar fi să o iau de la capăt cu viaţa mea, data viitoare aş face mai multe greşeli. Aş fi mai relaxat. Mai flexibil. Aş fi mult mai neghiob şi aş face mult mai multe prostii decât am făcut în această călătorie. Ştiu foarte puţine lucruri pe care le-aş lua în serios. Aş fi mai nebun. Aş fi mai puţin îngrijit. Aş profita de mai multe şanse. Aş porni în mai multe călătorii. Aş urca mai mulţi munţi şi aş înota în mai multe râuri. Aş folosi mai multă benzină. Aş mânca mai multă îngheţată şi mai puţine cereale.
{Don Herold}
» Tu ce spui? «
◌ Cu ce gânduri bune și îndrăznețe ai pășit în noul an?
◌ Ai ales un motto pentru acest an? Care?
◌ Ce alt fragment ai adăuga celor prezentate?
Join the discussion