Explorând Castelul Bánffy din Bonțida

Aș fi vrut să aflu mai multe despre cei care au trăit aici, au pus viață între ziduri, i-au dat strălucire mai bine de cinci secole. Nu am avut de la cine afla astfel de povești la Castelul Bánffy din Bonțida pentru că ghid este doar pentru grupuri. Curiozitatea nu mi-a dat însă pace și, cum îmi place să scormonesc după istorii, tot am găsit câteva despre familia Bánffy, cea care a fost proprietara unui vast domeniu și la Bonțida, acum o localitate în Cluj.

Povestea, cea legendară, pornește din secolul al XI-lea și ne spune despre o căpetenie din neamul pecenegilor din care se trage vița Tomai (Tomaj) și mai departe, în secolul al XII-lea, de la acesta se întemeiază familia Bánffy de Losoncz (există mai multe ramuri ale acestei vechi familii nobiliare maghiare din Transilvania).

Primul despre care se vorbește e Dionysius (Dénes, Dionisie) Tomaj (c.1190 – 1241), vistiernic al regatului Ungariei în vremea regelui Andrei al II-lea.

Cu o domnie lungă (trei secole), nu neapărat înțeleaptă, Andrei al II-lea i-a acordat lui Dénes numeroase moșii în Transilvania, iar acesta apare, între 1233 – 1234 pe lunga listă a voievozilor Transilvaniei ce se întinde pe câteva secole. Cu Dénes, povestea familiei Bánffy a început în Transilvania.

După un secol, regele care a domnit cel mai mult în Ungaria, Sigismund de Luxemburg, îi dăruiește familiei Bánffy domeniul de la Bonțida, ce se întindea pe sute de hectare, cu păduri și terenuri agricole. Era anul 1387.

Din acel moment și până la naţionalizarea din 1948, ceea ce înseamnă mai mult de o jumătate de mileniu, această localitate şi domeniul aparţinător au rămas în proprietatea familiei Bánffy, îmi spune istoricul József Lukács, unul dintre cei care a cercetat și a scris despre această familie nobiliară.

Familia a deținut trei reședințe nobiliare: cetatea de la Bologa, împreună cu localitatea Huedin (primite la începutul secolului al XV-lea) și domeniul de la Gilău, oferit de principele Gheorghe Rákóczy. La început, la Bonțida a fost cetate, cu șanțuri de apărare – se pot vedea și azi, în interiorul castelului, în partea din spate unde este clădirea fostelor grajduri, sau când intri în castel și treci podul peste unul din vechile șanțuri de apărare.

În secolul al XV-lea, familia Bánffy a construit la Bonțida prima clădire, un castel în stil renascentist după modelul celui de la Gilău, mai vechi, iar din acea perioadă, vreme de peste cinci veacuri, a fost principala reşedinţă a familiei. De-a lungul timpului, fiecare moștenitor a încercat să adăuge reședinței de la Bonțida noi clădiri, noi decoruri, să o îmbunătățească și să o amenajeze după propriul gust, posibilități financiare și după stilul epocii.

Bastionul este impresionant dacă îl privești din spatele clădirii; a fost restaurat și oferă locuri de cazare pentru studenții care învață aici cum se reabilitează un patrimoniu construit, dar și un apartament pentru diferiți oaspeți. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, castelul renascentist de la Bonțida avea patru turnuri de apărare în patru colțuri.

De altfel, începând cu acest secol, castelul s-a construit în diferite etape. A ajuns la forma finală în secolul al XIX-lea când s-au făcut cele mai multe schimbări, a fost practic reconstruit, dar s-a păstrat baza renascentistă de la începuturi. În secolul al XIX-lea, a fost adăugată și aripa neogotică, romantică a castelului, ce se poate vedea și azi (un loc perfect este de la lac).

Cu toate că a fost o familie nobilă bogată, comparativ cu aristocrația din Ungaria familia Bánffy era la nivelul mediu. – József Lukács, istoric

Deși de-a lungul secolelor, niciun membru al familiei Bánffy nu a reușit să ajungă principe în Transilvania, au ocupat mereu funcții înalte care le-au asigurat bunăstarea, influența, autoritatea. Doi dintre ei, au fost guvernatori ai Transilvaniei.

Gheorghe Bánffy I (1661-1708) a fost primul guvernator de Transilvania, din 1696, și în același an a fost înnobilat cu titlul de conte de împăratul Leopold I. Al doilea guvernator al Transilvaniei din familie s-a numit tot Gheorghe Bánffy (menționat II). Născut în 1746, a deținut această funcție din 1787 până la moarte, în 1822. El este cel care a construit Palatul Bánffy din Cluj-Napoca, unde se află Muzeul de Artă.

Castelul Bánffy de la Bonțida are azi mai multe zone și clădiri. Clădirea porții, în stil baroc, realizată în același timp în care a început și reconstruirea barocă a castelului, în anul 1745, împreună cu Grajdurile și Școala hipică formau Curtea de Onoare. Acum nu mai sunt nici cai, nici trăsuri, doar câteva săli de expoziție, pe un spațiu restrâns, din ceea ce s-a reconstruit și restaurat până acum.

Cândva, pe aceste clădiri existau 37 de sculpturi, ce formau o colecție deosebită, realizate de Johannes Nachtigall (1717-1761), unul din cei mai apreciați sculptori din Transilvania din perioada barocă. Singura care mai există se află deasupra intrării în fostele grajduri și îl reprezintă pe Helios într-un car alegoric.

Clădirea Miklós a fost numită după Miklós Bánffy, ultimul proprietar care a locuit la castel. Așa cum este azi datează din 1820, însă înainte cu un secol era folosită ca hambar.

Deși este neobișnuit ca bucătăria să fie amplasată în afara zidurilor, aici așa era și probabil cea mai credibilă explicație stă în teama de a nu izbucni incendii și a distruge totul. O bucătărie apare menționată în documente vechi, dar actuala clădire, în stil neo-gotic, datează din 1820. După 30 de ani, i s-a adăugat și turnul de observare, în stil romantic, pentru priveliști panoramice asupra parcului. Nu se poate urca în acest turn care, nu e chiar ca cel din Pisa de înclinat, dar nici prea drept nu stă.Curtea de onoare, grădina în stil baroc cu alei de tei (câțiva din cei vechi mai sunt și azi) – nu exista castel care să nu aibă o grădină amenajată – și grădina cu fazani se întindeau pe mai bine de 200 de hectare. Parcul avea un lac și pavilioane, statui, obeliscuri, fântâni arteziene, inclusiv o orangerie construită în 1780.

• Până în 1944 cea mai faimoasă grădină istorică din Transilvania era la Bonțida, citesc pe unul din panourile din incinta castelului.
• Povestea grădinii începe cu Dionisie Bánffy, prin secolul al XVIII-lea, care a îndrăznit să viseze la Bonțida un parc așa cum văzuse la Versailles și Schönbrunn. Amenajat la început în stil baroc, la începutul secolului al XIX-lea influența romantică îi ia locul și parcul castelului, îmbracă un stil englezesc, cu lunci și alei șerpuite.
• Frumusețea de odinioară a parcului s-a pierdut cu totul de ani buni, însă există, cel puțin în proiect, intenția de a fi refăcut exact așa cum era înainte de perioada comunistă.

Clădirea Miklós, fosta bucătărie și clădirea principală, stil baroc din secolul al XVIII-lea, unde erau mai mult de 25 de camere, sunt toate cuprinse în curtea renascentistă. Cei din familia Bánffy intrau în castel din curte.

La intrare era un vestibul și o scară impozantă din piatră ducea la primul etaj, în sufrageria principală care avea peste 150 de metri pătrați. Castelul era renumit și pentru bibliotecă unde se găseau mii de volume valoroase. Modelul castelului de la Bonțida a fost preluat de majoritatea familiilor aristocrate din Transilvania.

După război și după ce ultimul proprietar a fost obligat să plece de la castel, oamenii au luat tot ce mai rămăsese în interior. Comuniștii au folosit și acest castel ca sediu pentru CAP (cooperativă agricolă); vreme de 45 de ani clădirile s-au degradat tot mai mult. După 1990, castelul a fost din nou vandalizat, de data asta fiind luate și distruse materiale de construcție, fiindcă doar atât mai rămăsese.

L-am mai întrebat pe József Lukács cum au reușit alții din diferite țări să păstreze astfel de ansambluri arhitecturale, mult mai mari, iar noi am reușit să le distrugem.

Proprietarul de astăzi al castelului de la Bonțida este fiica lui Miklós Bánffy, Katalin, care trăiește cu soțul ei în Maroc. În anul 2009, ea a încheiat cu Fundația Transylvania Trust un contract de concesiune a castelului pe o perioadă de 49 de ani prin care fundația se obligă să restaureze castelul și să înființeze un centru cultural.

Explorând Castelul Bánffy din Bonțida
» ESENȚIAL «

În secolul al XV-lea, familia Bánffy a construit la Bonțida prima clădire, un castel în stil renascentist, și din acea perioadă a devenit principala reşedinţă a familiei.
• De-a lungul timpului, fiecare moștenitor a încercat să o amenajeze după propriul gust.
• Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, castelul renascentist de la Bonțida avea patru turnuri de apărare.
• Niciun membru al familiei Bánffy nu a reușit să ajungă principe în Transilvania.
• Comuniștii l-au tranformat în sediu CAP.
• Proprietarul de azi este fiica lui Miklós Bánffy.

» miniGhid «

Unde se află: Bonțida, județul Cluj, Transilvania.
Cum se ajunge:

• Cu mașina: Se iese din Cluj-Napoca în direcția Gherla, pe E576. În Bonțida, din șoseaua principală se face un drum la dreapta – există indicator spre castel – ce duce în localitate.
• Cu mijloc de transport în comun: Din Cluj-Napoca, circulă zilnic autobuze spre Gherla. Acestea se iau din parcarea ExpoTransilvania (unde, de exemplu din Piața Mihai Viteazul, se ajunge cu tramvaiul 5) și circulă la fiecare 15 minute. Spune-i șoferului unde dorești să cobori și te va lăsa exact la drumul ce duce spre sat și castel – din șosea ai de mers în jur de 3 kilometri.
• Distanțe: din Cluj-Napoca – 30 kilometri.

Vizită: Castelul se poate vizita zilnic. Accesul este cu plată (în iunie 2017 biletul a fost 8 lei). Trebuie să ții cont că puține interioare pot fi vizitate, iar cele care pot fi văzute sunt de fapt spații care nu au legătură cu felul în care arăta castelul în vremea în care era locuit de familia Bánffy. Ghid se asigură doar pentru grupuri. Timp de vizitare: depinde de fiecare; eu am stat aproape două ore.
⦿ Trivia:

• Cum am spus, castelul este în proces de restaurare, care poate să dureze încă mulți ani. E posibil să te dezamăgească acest lucru, în cazul în care te aștepți să vezi în miniatură un Versailles. Totuși, eu am fost, într-un anumit fel, cucerită de acest castel. Probabil pentru că nu am avut mari așteptări și m-am bucurat de o zi cu o lumină care l-a făcut să arate elegant. Cu toate că șase decenii (din 1944), a fost incendiat, vandalizat, folosit ca CAP, lăsat în paragină, castelul nu a putut fi învins și nici distincția de odinioară nu i s-a putut șterge. A rămas acolo și, după ani de chin, are încă frumusețe.
• Donație: Transylvania Trust este fundația care se ocupă de restaurarea castelului de la Bonțida. Dacă vrei să faci o donație pentru restaurarea acestui castel, găsești toate datele necesare aici.
• Festival: De câțiva ani, între zidurile castelului de la Bonțida are loc Electric Castle Festival. O parte din încasări este ulterior donată pentru restaurare. Dacă ești pasionat de astfel de festivaluri, află aici detalii.

CITEȘTE: Despre Miklós Bánffy, ultimul proprietar care a locuit la Castelul de la Bonțida până în 1944: Articolul Contele-scriitor, din revista Apostrof, de Lukács József.

» Tu ce spui? «

◌ Ai vizitat castelul Bánffy din Bonțida?
◌ I-ai văzut și tu frumusețea pe care nu și-a pierdut-o?
◌ Ce ți-a plăcut în mod deosebit? Ai făcut o donație pentru castel?

Povestim și pe Facebook | Călătorim și pe Twitter | Ne întâlnim și pe Google+ | Ne aventurăm și pe Instagram | Ne vedem și pe Pinterest