Între galben și albastru, simple bucurii din călătorii – În anotimpul când florile soarelui dau lumii splendide explozii de strălucire și culoare

Dacă iubești cu adevărat natura, vei găsi frumusețe peste tot.

Credea Vincent van Gogh și natura îi dă dreptate. Se spune despre floarea-soarelui că este simbol al zilelor pline cu soare, dar și al loialității și al longevității.

La sfârșit de primăvară, început de vară, câmpurile sunt înțesate aceste flori ale soarelui și par atât de fericite zâmbind în soarele dulce al dimineților încât mereu, an de an, mă ademenesc să mă trezesc devreme, să mă duc la ele, să le privesc, să le fotografiez.

Poate că Toscana este pentru cei mai mulți acel loc romantic unde, printre sătuce medievale cocoțate pe coline, se aștern cât vezi cu ochii lanuri de floarea soarelui, dar Transilvania este uneori mai aproape și are și ea locurile ei cu întinderi spectaculoase cu florile-soarelui ce sunt pregătite să arate lumii explozii de strălucire și culoare.

Oriunde merg în Transilvania pe drumuri de țară sau chiar așa-zise europene, la marginea lor floarea-soarelui răsare ca o bucurie.

SUS: În lanul de floarea-soarelui, Transilvania
Fotografie: Mira Kaliani / Călătorii la Singular

Nici anul acesta nu am scăpat de ispita lor și, privind acum pe fereastră cerul atât de întunecos, cenușiu și ploaia deasă și continuă de două zile, aceste fotografii sunt ca o mângâiere.

Sunt florile ce poartă în ele numele soarelui și asta e suficient să îmi placă. Mai au, cel puțin așa îmi pare sau aș vrea să fie, abilitatea de a-mi reda energia pe care o pierd cu fiecare zi mohorâtă și prea ploioasă de vară ce o simt ca pe o toamnă rece.

E o risipă. Am impresia că vara, așa cum o vreau, se risipește în fiecare strop de ploaie neprietenos. Oricum, zilele de vară se scurg repede, mult prea repede, iar cele însorite sunt parcă tot mai puține. E o risipă de soare ce, știu, strălucește acolo sus, dincolo de norii prea uniți, nepăsători, închiși, orgolioși și prea străini.

Revăd șirul de creații splendide ale lui Vincent van Gogh în care galbenul răzbate și lasă să fie lumină sau ajută să găsesc lumina în zilele mai puțin vesele. Galbenul și albastrul sunt culorile care lui van Gogh îi aminteau de copilărie și e contrastul clasic dătător de fericire.

Paul Gauguin scria despre van Gogh:

Galbenul intens al soarelui izbucnea prin pânză și inunda case și flori. Oh, da, bunul Vincent, acel pictor olandez, e îndrăgostit de galben; sufletul lui s-a scăldat în băi de soare. Era un om ce se temea de întuneric, avea nevoie de căldură.”

SUS: Ce ar fi viața dacă nu am avea curajul să încercăm să obținem ceva?, Vincent van Gogh într-o scrisoare din decembrie 1881 către fratele său, Theo
Fotografie: Mira Kaliani / Călătorii la Singular

În prima zi de iulie, dimineața a avut lumină și soare și nu am vrut să pierd momentul pe care de mult îl pândeam. M-am urcat în mașină și am pornit devreme pe câmpii, să văd floarea soarelui, să o fotografiez pur și simplu din plăcerea de a începe ziua în răsăritul soarelui.

Asta a fost tot. Și a fost minunat, cel puțin acolo, pe deal, la prima lumină a zilei.

SUS: Apus în lanul de floarea-soarelui, același anotimp, alt an
Fotografie: Mira Kaliani / Călătorii la Singular

» miniGhid «

Unde pot fotografia lanuri de floarea soarelui în Transilvania: E dificil de făcut o listă, fiindcă locurile se schimbă aproape an de an. Tot ce trebuie să faci este să ieși din oraș, să mergi în zonele unde sunt terenuri cultivate. Aproape imposibil să nu găsești un loc unde să poți face poze cu floarea soarelui – sigur, e important și decorul.

⤳ Idei:
» Încearcă să mergi dimineața sau seara pentru a prinde „golden hour”, ora de aur sau ora magică, atunci când lumina soarelui este mai aurie și mai blândă. E o perioadă scurtă imediat după răsărit sau înainte de apus.

» Cele mai frumoase flori – proaspete, într-un galben ca aurul – pot fi văzute și fotografiate în general (evident, depinde și de vreme) în ultimele zile de iunie, primele zile de iulie.

» E bine să ai la tine o pereche de pantofi/bocanci de rezervă – asta ar putea fi o regulă generală. Iar când știi că vei umbla pe câmpuri, cu atât mai mult. Eu am mers cu pantofi sport și am luat bocancii pe care i-am încălțat când am intrat pe câmp, deoarece au fost multe ploi și știam că pământul este mlăștinos.

SUS: Florea-soarelui, numită floarea fericirii
Fotografie: Mira Kaliani / Călătorii la Singular

⦿ Trivia

• Heliotropism [gr. helios – soare, tropein – a îndrepta] sau fototropism [gr. phos – lumină, trope – întoarcere], cuvinte ce definesc acea însușire a unor plante, cum este floarea-soarelui, de a se întoarce în direcția luminii, mai ales spre soare.
• I se spune floarea fericirii deoarece aduce bucurie și zâmbete oricui o privește.
• Floarea-soarelui este originară din America de unde a fost răspândită în toată lumea de exploratorii europeni.