5 mâncăruri tradiționale preparate de Paște

Sărbătorile sunt iubite în general de oricine. În primul rând, pentru că, deseori, acestea aduc și zile libere. În funcție de ce se celebrează, mai vin și cu daruri, uneori, și, de cele mai multe ori, cu distracții, concerte, spectacole de tot felul.

Iar o zi care să fie numită de sărbătoare ar trebui să fie și cu bunătăți specifice. Despre acestea va fi vorba, despre mâncăruri, fiindcă sărbătoarea pascală nu este o excepție.

În cartea “Sărbătorile la români”, etnograful Simion Florea Marian scria că sărbătoarea Paștelui este, „după spusa românilor de pretutindene, cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă și mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an”, așteptată „cu cel mai mare dor”. Așa simte lumea pentru că se celebrează învierea din morți, în plus cade totdeauna la începutul primăverii, „anotimpul cel mai frumos și mai plăcut, când toate în natură învie”.

Din vremuri vechi,
de Paște
oamenii preparau
diferite mâncăruri specifice,
de la pască
la ouă roșii
și friptură de miel,
ca nimic să nu lipsească,
așa cum cere tradiția.

Am ales cinci feluri de mâncăruri tradiționale gătite de Paște. Sigur, fiecare își pregătește ce și cum dorește, însă acestea sunt, într-un fel, mâncăruri tradiționale, cel puțin eu le știu din copilărie – întotdeauna de Paște bunica mea le făcea iar eu le savuram cu o poftă nebună, doar altă treabă nu prea aveam atunci.

SUS: Drob. În Transilvania, i se spune ”gușiță”.
Fotografie: Mira Kaliani / Călătorii la Singular

» Gustare – Drob «

Drobul este una dintre mâncărurile tradiționale ce se face în mod special în timpul acestei sărbători.

În Transilvania îi spunem gușiță, cel puțin eu așa o știu din timpul copilăriei când o mâncam cu plăcere din cale afară.

Era atât de bună gușița gătită de bunica mea, Cornelia, încât trebuia să fie foarte atentă cu mine să nu uit de mine mâncând. Nu prea aveam cumpătare când era vorba de gușiță (și de multe alte bunătăți pe care le făcea).

⨀ Se prepară din organe de miel tocate și amestecate
cu ceapă, ouă, sare, piper, frunze de pătrunjel
proaspăt cules din grădină (la modul ideal,
așa cum bunica și mama mea o găteau).

⨀ După ce se face compoziția, se toarnă în
prapurul mielului așezat într-o cratiță rotundă,
după care membrana se adună deasupra și cratița
se pune în cuptor. Așa se prepara pe vremuri
gușița și avea un gust extraordinar.

Am aflat că acum, în loc de prapur, care e într-adevăr o membrană grasă, mulți preferă foile de aluat. Totuși, gușița cea tradițională e făcută în prapur de miel.

Tot în afara tradiției acestei rețete, se poate face și gușiță din soia. Evident are gust complet diferit față de cea tradițională, însă pentru cei care nu sunt amatori de carne, ca mine, este o alternativă delicioasă.

SUS: Ciorbă de miel
Fotografie: Mira Kaliani / Călătorii la Singular

» Felul 1 – Ciorba de miel «

Pe vremea când mâncam carne, nu m-am dat niciodată în vânt după cea de miel. Totuși, preparatele pe bază de carne de miel rămân tradiționale de Paște.

În Ardeal, ciorba de miel e preparată cu măcriș și parfumată cu tarhon. Aleluia!

SUS: Friptură de miel însoțită de o mâncare de spanac
Fotografie: Mira Kaliani / Călătorii la Singular

» Felul 2 – Friptura de miel «

Desigur, friptura de Paște este tot din carne de miel. Cum primăvara e și vremea spanacului fraged, friptura de miel se combină delicios cu o mâncare de spanac făcută cu usturoi.

SUS: Colăcei, cozonaci, pită de casă
Fotografii: Mira Kaliani / Călătorii la Singular

» În cuptor – Pită, Colaci, Cozonaci «

În vremea copilăriei, când se apropia Paștele, momentul meu preferat era când se făceau toate bunătățile ce se coceau în cuptorul tradițional (nu cel de la aragaz).

Se făcea pită (pâine, desigur) în cuptor, cu o coajă din care aș fi mâncat în neștire.

Se împleteau colaci sau colăcei, fiindcă erau micuți. Ieșeau rumeni și buni de puteau fi mâncați fără nimic altceva, doar ei.

Se umplea aluatul de cozonaci cu nucă, stafide, coajă de portocală (deși rar aveam portocale), zahăr, se rula frumos și se punea în tăvi, apoi în cuptor.

Toate acestea cereau și timp, dar și îndemânare, de aceea îi admir sincer pe cei care nu au renunțat la aceste rețete vechi și le fac în continuare, așa cum se găteau în vremea când oamenii nu găseau totul de-a gata în prăvălii.

Citește

» Ca în vremea bunicilor – Adevărata pâine, cea făcută în cuptor tradițional

SUS: Ischler (în mijloc), cremeș (dreapta jos), lapte de pasăre (stânga sus) și tot felul de prajituri de casă
Fotografii: Mira Kaliani / Călătorii la Singular

» Desert – Cremșnit, Lapte de păsare și alte prăjituri de casă «

Cremșnitul (eu i-am spus, de când îl știu și mă știu, cremeș, mai simplu, și mulți la fel îi spun, chiar dacă vine din germanul kremschnitte, deci corect ar fi cremșnit) nu lipsea de la masă, în vreme de sărbătoare. Acum e mai simplu, deoarece foile se pot cumpăra. Desigur, se poate cumpăra și prăjitura, dar gustul cel bun al cremeșului făcut în casă nu e de găsit la cofetării, patiserii. Eu nu l-am găsit.

Uneori, bunica mea mai făcea lapte de pasăre, un desert care nu era deloc pe gustul meu și nici astăzi nu este. Doar bobițele pe care le tăia dintr-un miraculos baton de vanilie și le punea în laptele de pasăre pentru a-i da aroma unică le luam pe furiș.

Pe lângă cremeș, se mai găteau diferite prăjituri – ischlerul nu lipsea niciodată.

SUS: Primăvara, în livadă, de Paște
Fotografii: Mira Kaliani / Călătorii la Singular

În Transilvania se făceau de Paște multe, multe dulciuri, prăjituri de casă, deoarece băieții de toate vârstele mergeau la udat (sau la stropit) fetele, și ele de toate vârstele, iar acestea, drept mulțumire că nu au fost uitate și ocolite, le ofereau prăjituri, ouă roșii și diferite băuturi.

Tradiția se păstrează și astăzi în mici așezări, dar și în orașe din Transilvania. Era un obicei practicat de sași și maghiari din Transilvania, preluat apoi și de români. Din vremurile vechi, se spunea că, de Paște, fetele trebuie să fie stropite cu apă de izvor ca să fie frumoase și mereu proaspete precum florile primăverii.

Cu timpul, oamenii s-au îndepărtat tot mai mult de izvoarele cu apă neîncepută și au început să folosească parfumuri care sunt mai la îndemână. Când merg la udat și intră în case, băieții rostesc formula ”Am auzit că aveți o floarea frumoasă (sau două, trei flori, câte femei sunt în casa respectivă), am venit să o ud să nu se ofilească”.

5 mâncăruri tradiționale preparate de Paște
» ESENȚIAL «

Cinci mâncăruri ce se gătesc în mod tradișional în timpul sărbătorii pascale:
• Gustare: Drobul sau ”gușița”, cum i se spune în Transilvania.
• Fel 1: În Transilvania, ciorba de miel e făcută cu măcriș și parfumată cu tarhon.
• Fel 2: Friptura de miel se combină delicios cu o mâncare de spanac.
• Specialități: În vremea copilăriei, când se apropia Paștele, momentul meu preferat era când se făceau toate bunătățile ce se coceau în cuptorul tradițional.
• Dulciuri: Cremeșul nu lipsea de la masă, în vreme de sărbătoare. La fel și ischlerul.

SUS: Sărbătorile la români,
mâncăruri tradiționale de Paște
Fotografii: Mira Kaliani / Călătorii la Singular

⤜ Hoinărind prin Apuseni ⤛

Câteva fragmente din acest articol se găsesc în ebook-ul meu “Hoinărind prin Apuseni – drumeții solo în sălbăticia munților Apuseni, în Țara Moților”, publicat în 2019. Pe lângă poveștile din drumeții, în ebook sunt prezentate, pentru călători care caută și experiențe savuroase, 40 de mâncăruri ce se gătesc în mod obișnuit în Transilvania. Multe sunt dintre cele cunoscute ca specifice Transilvaniei, printre care supa de chimen, lucskos, ciorba sau mâncare de ardei umpluți, tocana de ceapă cu ouă, gomboți, pup cu varză. Iar din Apuseni, plăcinta moțească pe lespede de piatră.

Cumpără ebook ”Hoinărind prin Apuseni”

Povestim și pe Facebook | Călătorim și pe Twitter | Ne aventurăm și pe Instagram | Ne vedem și pe Pinterest