Salzburgul are mereu grijă să-mi amintească asta. Pe unde mergeam, Sunetul muzicii se ţinea după mine. Aşa se trăieşte în Salzburg. Într-o celebrare continuă a muzicii, a spectacolului.
Este chiar fascinantă şi de admirat această pasiune ce nu dă semne cum că ar putea vreodată să scadă în intensitate. Iar când vine vorba de marionete, pasiunea asta ţine pe aici de vreun veac. Mă plimbam prin cetate – Festung Hohensalzburg – şi m-am trezit în lumea marionetelor. Asta n-ar trebui să fie ciudat. Acolo, prin cetatea lor mare, este şi un muzeu mic, întunecat, fermecător, Muzeul marionetelor. Secvenţe din lumea copilăriei mele mi-au cotropit mințile, o copilărie obişnuită ce visa la păpuşi vesele, care să cânte şi să danseze. 
Trebuie să recunosc acum că Sunetul muzicii, acel film celebru, a însemnat ceva. Am fost vrăjită de scena cu marionetele care cântau, ţopăiau, se îndrăgosteau. Erau frumoase, haioase, joviale. Chiar şi caprele. Capre erau, nu?!
Fermecată atunci de acele păpuși, săptămâni în şir încercasem să fac şi u una. Măcar una care să aibă o formă normală, mă rog cât mai aproape de ceea ce ar putea să fie normal, şi să nu se deșire la prima atingere.
În schimb, păpuşa mea era strâmbă, deşirată, caraghioasă. Numai de spectacol nu era bună: cu fiecare mişcare, îşi pierdea un picior, îi mai cădea o mână, un bob de dinte.
În acele săptămâni, am fost convinsă că pot să devin un maestru păpuşar, că ăsta va fi destinul meu. Rostul meu în această lume. Timidă mereu, chiar îmi imaginam că aşa va fi viaţa mea şi îmi convenea să ştiu că voi rămâne ascunsă în spatele sforilor, mânuind păpuşi vesele pentru a încânta oameni. Dar nu a fost să fie. Cu siguranţă, viaţa aduce, scuză-mi banalităţile, întotdeauna provocări. Schimbări. Încercări. Lucruri bune.
Picată acum din întâmplare în lumea marionetelor mi-am răzbunat toate acele încercări copilăreşti cu păpuşi care n-au putut niciodată să prindă viaţă.
Mă învârteam prin acel muzeu şi eram vrăjită (cu excepția, deja firească în lumea noastră, a unor kitsch-uri ce luau ochii). Toate marionetele acelea, unele celebre, se uitau la mine cu ochii lor mari şi aproape că îmi venea să le cer voie să le fotografiez. Acum stăteau încremenite dincolo de vitrine, uşor plictisite de viața sedentară la care erau obligate.
Unele au fost însă mai norocoase, iar eu nu puteam să pierd momentul de a mă crede câteva momente un păpușar iscusit.
Notă: Jur că fiecare marionetă a rămas la locul ei, în muzeu, şi după ce am plecat. Chiar dacă suntem oameni, avem tot timpul slăbiciuni și tentații sunt la tot pasul şi ne mai trec prin cap – la o vârstă când copiii ar crede că nu mai este posibil – gânduri din astea năstruşnice.
Şşşt… începe spectacolul!
» ESENȚIAL «
• Teatrul de Marionete din Salzburg, unul din cele mai vechi din lume ce a funcționat fără întrerupere, a fost înființat de Anton Aicher, în 1913. Primul spectacol a avut loc în 27 februarie, cu producția Bastien și Bastienne, adaptare după opera lui Mozart.
• Are un reportoriu bogat, cu producții pentru copii, dar și pentru adulți.
• A avut reprezentații și în România.
• Muzeul prezintă o colecție de marionete folosite în spectacole, cum ar fi Papageno și Papagena din Flautul fermecat al lui Mozart, dar și păpuși și marionete din lumea întreagă.
» miniGhid «
» Tu ce spui? «
◌ Ai fost în lumea marionetelor din Salzburg?
◌ Ai văzut vreodată un spectacol la teatrul de păpuşi sau de marionete?
◌ Ai fost fermecat de ele, cel puțin în copilărie?
Join the discussion
Nu am fost la Salzburg, dar este pe lista mea de “in curand” :)! Interesant muzeul, nu stiam de el… Mergeam adesea la tatrul de papusi in Bucuresti cand eram copil cu parintii…ce amintiri….
Frumos, Larisa, să mergi, este superb în Salzburg. Da, muzeul acesta mi-a amintit de momentele mele din copilărie când visam să mânuiesc păpuşi 🙂 Mi-a plăcut mult, aşa că, să intri când ajungi acolo.
Viata in Salzburg pare relativ linistita oferind activitati de relaxare, locuri unde poti sa petreci timp cu familie, de ex. treatrul de papusi (Marionettentheater) dar ai posibilitatea si sa optezi pentru activitati sport sau viata de noapte.
In concluzie, orasul este plin de viata si de oportunitati
Ai dreptate, eu am povestit doar un moment din Salzburg… o să mai fie şi altele 🙂 Mulţumesc, Adriana, pentru completări!
Oh daaa! am fost la festivalul teatrului de Papusi din Londra si a fost incredibil! foarte frumos! m-as duce si la acest muzeu daca as ajunge prin aceste parti a Austriei! Stiu ca e unul si in Lisabona, l-am ratat din pacate!
Îmi imaginez cât de fain a putut să fie la festivalul din Londra. Când ajungi la Salzburg, sigur o să mergi să vezi cetatea şi atunci o să intri şi aici. Este… magic 🙂
Foarte draguta povestea si ultima poza 🙂 Te prinde bine manuirea papusii.
🙂 Mulţumesc frumos, Miki… Daaa, unul din multele mele visuri din copilărie 😀