Peștera cu un nume ce te-ar putea face să-ți vezi mai departe de drum

Dar să nu faci asta. Are un nume care mai degrabă te-ar pune pe fugă. Și totuși, din șoseaua ce face legătura între Valea Jiului și Țara Hațegului o iau la dreapta pe un drum și merg să o văd. Și să aflu, sper, de unde îi vine numele. Sadoveanu scria despre denumirile poetice pe care le-a auzit în „încântătoarea regiune lorenă” – Drumul Rozelor, Dealul Greierușilor, Iazul Zânelor – și medita nostalgic la denumirile fruste din Valea Frumoasei, în ton cu sălbăticia naturii.

În Franța, scria el, râurile curg lin, la noi „se tălăzuiesc sălbatice, rup şi dărâmă”, așa că numele lor nu au cum să fie dulci. „Va mai trece un veac până s-or domestici și vor primi și ele un nume delicat, adică Puntea Florilor sau Jocul Rândunelelor în loc de Balta Bolovanului sau stâncile de la Tărtărău”.

Pe de altă parte, românii au pus unele denumiri de râsul lumii: Pârtești, Cascada Pișoaia, Valea Gușteagului, Cheia Urdașului, Vârful Ugerului, Culmea Ciuma Goală, Huda lui Păpară și multe altele. Și au numit o peșteră, Peștera Bolii.

Din când în când, printre astfel de nume caraghioase, aud și suave metafore, cum sunt Poarta Zmeilor, Drumul Domnilor, peștera Zânelor, Casa de Piatră și totul capătă un pic de balans. Peștera Bolii este una din cele mai mari din Transilvania, cunoscută din timpuri străvechi și cu o legendă despre o mândră domniță, Jupâneasa, stăpâna locurilor din jurul peșterii. Ea se ruga în taină să afle calea prin care iubitul ei, plecat departe la luptă, să se întoarcă mai repede acasă. Se spune că dorința i-a fost împlinită și tânăra a fost transformată într-un sprinten pârâu ce își caută și cheamă iubitul mereu. Probabil și din această legendă a apărut vorba „ai grijă ce îți dorești și mai ales cum ceri”. Am aflat și de unde vine numele peșterii. De fapt, nu sunt sigură dacă am aflat, mai ales că sunt mai multe variante. Unii spun că numele i-a fost împrumutat de la un turn de apărare, aflat pe dealul Bolii, din apropiere de peșteră. Alții, și poate ei au dreptate, spun că vine de la o familie, Bolia, care cândva era acolo stăpâna unor întinderi imense de terenuri și păduri.

Numele Bolia apare menționat prima dată într-un document din 1404 al lui Sigismund de Luxemburg în care voievodul Bolia din Zarand primea numeroase proprietăți donate de rege.

Întrebarea este dacă merită să te oprești din drum o oră și să vizitezi peștera Bolii? Eu am făcut asta și mă bucur. Peștera a fost reamenajată de câțiva ani, au fost refăcute și podețele de trecere peste râu și poate fi parcursă ușor.Era cunoscută pentru acustica ei, motiv pentru care în perioada interbelică se organizau aici spectacole, o tradiție întreruptă o lungă perioadă și acum reluată. Efectele de lumini, în diverse culori, pot fi magice sau nu, cuceritoare sau mai puțin, cum îți spun ochii și gustul.

Intrarea se face printr-un portal înalt de zece metri și larg de 20. Peștera Bolii are o lungime de 455 de metri și ieșirea este în apropiere de calea ferată (nu ar fi o idee prea bună să te avânți pe acolo – din când în când mai circulă trenul și nu ai vrea să nimerești exact când e acel din când în când).

Într-o descriere făcută peșterii în urmă cu peste 120 de ani se povestea că localnicii o traversau călare pe cai. Un lucru care și azi s-ar putea întâmpla. Deși probabil că nu se va mai întâmpla. Totuși.

Peștera cu un nume ce te-ar putea face să-ți vezi mai departe de drum
» ESENȚIAL «

Peștera Bolii se află în incinta Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina situat în masivul Munții Șureanu.
• Este accesibilă în toată lungimea ei – 455 metri – fiind astfel una din puținele peșteri din România ce poate fi străbătută de la un capăt la altul.
• Este cunoscută din perioada medievală.
• Probabil că numele vine la familia Bolia care a avut în zonă numeroase proprietăți.
• Are o acustică foarte bună, motiv pentru care în perioada interbelică se organizau concerte. Reamenajată după mulți ani, peștera poate fi vizitată ușor.

» miniGhid «

Unde se află: În incinta Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina situat în masivul Munții Șureanu. La 6 kilometri de Petroșani, în direcția nord, pe DN66 ce leagă Valea Jiului de Țara Hațegului, în județul Hunedoara. Este la altitudinea de 720 de metri.
Vizită: În jur de o oră.
Intrare: Cu bilet de acces.

⤳ Idee:

⧈ În Petroșani, mergi să vizitezi Muzeul Mineritului, unde afli povestea Coloanei fără sfârșit a sculptorului Constantin Brâncuși.

⦿ Trivia:

• În apropiere de peșteră este un mic spațiu pentru parcare, neamenajat.
• Temperatura din peșteră se menține la 7 grade Celsius.
• În ultimii ani, în peștera Bolii a fost reluată organizarea de concerte de muzică religioasă și de colinde. De asemenea, pot avea loc diferite expoziții și evenimente culturale.

» Tu ce spui? «

◌ Ai vizitat această peșteră? Ce impresie ți-a făcut?
◌ Dacă nu ai fost până acum și ai fi în zonă, ai merge să o vezi?
◌ Dacă ai fost pe Valea Jiului și în Țara Hațegului, ce ai mai vizitat?

Povestim și pe Facebook | Călătorim și pe Twitter | Ne întâlnim și pe Google+ | Ne aventurăm și pe Instagram | Ne vedem și pe Pinterest