Ritualuri – De ce răsună clopotele bisericilor catolice în miezul zilei

Ca să nu spun Pentru cine bat clopotele sau De ce trag clopotele, fiindcă nu e vorba despre unul dintre cele mai cunoscute romane scrise de, nu-i așa, unul dintre cei mai renumiți scriitori americani, Ernest Hemingway. Și știm că de sfoară era replica, monșer, chiar dacă de multă vreme cele mai multe clopote de la biserici nu se mai trag de sfoară. Dar e poetic și ne umple de aerul altor vremuri.

CITEȘTE: Nostalgia: Retro-amintiri cu muzică

Povestea cu clopotele ce răsună zi de zi în miezul zilei tot de un moment din alte vremuri vrea să fie.

Când umbli prin Europa, indiferent dacă ești într-un orășel cu case albe ori pastelate, stradele pietruite, ferestre cu obloane colorate și gătite, din primăveri până în toamne târzii, cu flori vesele – pe scurt, acel tip de loc menit să te facă să trăiești un fel de dragoste la prima vedere – sau într-un sufocant de mare și gălăgios oraș, poți auzi, dacă ești atent, când bat clopotele bisericilor.

În aceste așezări, cu șarm cât cuprinde, e greu să nu asculți (sau cel puțin să ciulești urechea), măcar o dată, atunci când sună clopotele. În sate, se aude perfect, dar nici orașele nu duc lipsă de acest ritual.

Dacă nu ai ascultat niciodată, nu-i problemă, data viitoare poate că o să-ți amintești și nu o să-ți mai scape un astfel de moment – în plus, vei ști și pentru ce bat clopotele fix la amiază.

Evident,
clopotele bisericilor răsună
și la alte ore din zi,
chiar de mai multe ori,
atunci când e vreo sărbătoare creștină.
Pe lângă marcarea orei,
trasul clopotelor
la ora 12:00 din zi
are și o altă semnificație,
fiind legată de
un moment triumfător
din trecut.

Îmi amintesc deseori cum bunica îmi spunea „e ora 12:00”, fără să se uite la ceas, iar eu, în perioada de început a vieții, când descopeream cu uimire lumea din jur și încă n-am terminat, continui să o fac tot cu mirare – o întrebam „de unde știi”, iar ea îmi spunea „ascultă, bat clopotele la biserică, înseamnă că este miezul zilei”. Biserica de unde auzeam clopotele în miezul zilei era (și a rămas la fel) romano-catolică, în apropiere de casa bunicilor.

SUS: Panoramă München, Germania

» Un moment istoric «

Povestea merge cu multe secole în urmă și e legată de un moment istoric, de asediul Belgradului sau bătălia de la Belgrad din iulie 1456.

Cu trei ani înainte, în 29 mai 1453, zi de marți (imprimată, se zice, și acum în memoria multor greci ca fiind ziua cea mai plină de ghinion!), sultanul Mehmed al II-lea, cel care a comandat supraputerea de atunci, Imperiul Otoman, a cucerit capitala Imperiului Bizantin, eveniment rămas în istorie cu denumirea de Căderea Constantinopolului.

După acel moment grandios pentru Imperiul Otoman, același sultan a continuat să lupte pentru a cuceri cât mai multe teritorii în Europa. Pe lista sultanului, s-a aflat și Regatul Ungariei. Pentru asta, cea mai la îndemână variantă a fost să treacă prin teritoriul de azi al Serbiei, mare parte fiind atunci sub stăpânire otomană. Cetatea Belgradului a fost singura piedică pe care o avea de depășit în a-și împlini visul.

Dacă armata otomană
ar fi reușit atunci,
cu siguranță
istoria Europei
ar fi fost
cu totul alta.

SUS: Castelul Corvinilor din orașul Hunedoara

În calculele sultanului, nu a intrat însă ceva. Voievodul Transilvaniei și regentul de atunci al Ungariei, Iancu de Hunedoara, cel care ne-a lăsat și minunatul castel de la Hunedoara, nu a stat cu mâinile în sân, în așteptarea atacului. S-a pregătit intens pentru acea bătălie. A încercat să obțină sprijin chiar și de la foști inamici și să se alieze cu ei împotriva otomanilor, dar nu a primit prea mult ajutor – altfel spus, a rămas cam singur să se descurce în fața turcilor.

Strateg extraordinar, Iancu a dus până la acea dată mai multe bătălii împotrivia turcilor și a putut să gândească în detaliu un plan prin care spera să înfrângă armata otomană.

CITEȘTE: CITEȘTE: E ceva magic la Castel

Cu toate că diferența de forțe a fost de-a dreptul înspăimântătoare: 60 – 70.000 de oameni în armata lui Mehmed (potrivit estimărilor mai recente, cele mai vechi vorbesc de un număr dublu) și cel mult 7000 în cea adunată pentru a apăra cetatea Belgradului.

Cel mai de preț aliat al acestora a fost însăși cetatea cu zidurile ei, una dintre cele mai puternice fortificații din acea vreme în Balcani.

SUS: Santuario di San Luca, Bologna, Italia

» Un ordin papal «

În timpul zilelor cât a durat asediul asupra cetății din Belgrad, papa Calixt (Callixtus) al III-lea a transmis un ordin către toate bisericile romano-catolice din Europac în care cerea ca, în fiecare zi, la ora 12:00, să fie trase clopotele ca să le amintească credincioșilor să se roage pentru victoria apărătorilor cetății.

În 22 iulie 1456, după 18 zile de lupte crâncene, otomanii au fost învinși. Chiar și sultanul a intrat în luptă și a fost rănit de o săgeată.

» În multe țări, vestea că bătălia s-a încheiat și Iancu de Hunedoara a învins a ajuns mai repede decât ordinul papal.
» După ce s-a primit ordinul, toate clopotele bisericilor romano-catolice din Europa au răsunat la ora 12:00 în semn de recunoștință și mulțumire pentru victoria de la Belgrad.

SUS: Parma, Italia

Prin urmare,
tradițional,
trasul clopotelor
la amiază
în bisericile catolice
din Europa
se face de atunci
în amintirea
victoriei lui
Iancu de Hunedoara
în fața armatei otomane.

Din nefericire, imediat după această răsunătoare victoriei, un alt dușman a invadat Belgradul – ciuma. Una dintre victime a fost chiar Iancu de Hunedoara, care a murit la câteva zile după marea lui victorie, în 11 august. Dacă se consideră anul 1407 cel al nașterii, avea doar 49 de ani.

SUS: Catedrala romano-catolică din Alba Iulia

A fost înmormântat în catedrala romano-catolică din Alba Iulia. Sarcofagul lui din piatră este la intrarea în catedrală, în partea dreapta.

CITEȘTE: Aici am înţeles (din nou) că splendoarea stă în simplitate

» De 563 de ani «

După 65 de ani, Belgradul a căzut în cele din urmă în urma otomanilor.

Deși puțin știu azi motivul adevărat pentru care se trag clopotele la miezul zilei, victoria lui Iancu de Hunedoara a fost, la vremea ei, memorabilă. De 563 de ani (câți se împlinesc anul acesta de la acel eveniment), la ora 12:00, clopotele bisericilor catolice continuă să spună povestea acelui moment istoric pentru care lumea creștină i-a fost recunoscătoare lui Iancu de Hunedoara.

Povestim și pe Facebook | Călătorim și pe Twitter | Ne aventurăm și pe Instagram | Ne vedem și pe Pinterest