Ghid de călătorie la Tismana, Gorj

La vreo 30 de kilometri de Târgu Jiu se află Tismana, un orășel ca multe altele din Oltenia, din România. La aproape cinci kilometri de centrul acestei așezări este mănăstirea cu același nume.

» Mănăstirea Tismana «

„Iată cea mai veche și cea mai măreață din toate mănăstirile de peste Olt”, a scris Grigore Alexandrescu despre Tismana, după ce a vizitat-o în vara anului 1842, alături de Ion Ghica.

La ridicarea primei biserici, înainte de venirea lui Nicodim (născut într-o localitate din sudul Dunării, azi în Serbia, în jurul anului 1310 sau, după alte surse, 1320), s-a folosit arbore de tisă, un lemn prețios, cuvânt ce a dat numele mănăstirii.

În secolul al XIV-lea, cuviosul Nicodim, cu sprijinul material al voievodului Radu I, a început înălțarea unei noi biserici din zid pe locul celei de tisă. Mai târziu, fiii voievodului, Dan I și Mircea cel Bătrân, au ajutat la continuarea lucrărilor. A fost sfințită în 15 august 1377, având hramul Adormirea Maicii Domnului, însă construirea ei nu se încheiase.

Religiosul și blândul Neagoe Basarab (1459 – 1521), domn al Țării Românești din 1512 până în anul morții, „unul din prinții buni”, cum l-a numit Grigore Alexandrescu, a acoperit-o cu plumb și, în semn de recunoștință că a fost adăpostit acolo în 1509 și a scăpat de urmăritorul său, Mihnea cel Rău, i-a dăruit și o tavă de argint.

Biserica actuală este din prima jumătate a secolului al XVI-lea, iar după un secol, Matei Basarab a refăcut zidurile de piatră și mănăstirea a devenit o cetate fortificată. În perioada dominației otomane, de atfel, mănăstirea a avut și rol de cetate de apărare.

A fost așezată pe o stâncă a muntelui Stârmina, iar pentru a putea fi construită acolo s-a retezat o parte din munte. E înconjurată de culmi împădurite și stâncoase, aproape de peștera sf. Nicodim, de unde iese apa și cade apoi într-o cascadă ce mai face spectacol după ploi abundente.

În timpul prințului Gheorghe Bibescu, în anul 1855, pridvorul bisericii a fost dărâmat și partea s-a refăcut în stil neogotic, cum era moda vremii în Europa, pentru a fi transformată, cum dorea acesta, în palat domnesc. În 1983, pridvorul bisericii a fost reconstituit, în stilul arhitectural original, și a fost pictat în 1996.

În incinta mănăstirii este și un muzeu cu obiecte de cult. Cea mai veche piesă de argintărie cunoscută până acum din Țara Românească este o cădelniță aflată în muzeul mănăstirii Tismana și datată la sfârșitul secolului al XIV-lea. În 1564, Dobromir, zugrav din Târgoviște, a pictat biserica, iar după aproape două secole fresca a fost refăcută. Fragmente din aceste fresce realizate între anii 1732 – 1735 se păstrează în muzeul mănăstirii.

Tot aici se găsesc și vitraliile dăruite de poetul George Coșbuc – unicul lui fiu, Alexandru, a murit la 20 de ani în urma unui accident avut în apropiere de Târgu Jiu.

Tismana a fost, ca multe alte mănăstiri, un centru de cultură. A existat aici o școală de cărturari și caligrafi. La Tismana, Tudor Vladimirescu a pregătit mișcarea revoluționară din 1821 și a fost multiplicată Proclamația de independență.

După instaurarea regimului comunist, călugării de la Tismana au sprijinit rezistența anticomunistă. Au fost nevoiți să părăsească mănăstirea, mulți au fost închiși, așa cum s-a întâmplat și cu ultimul stareț al mănăstirii care a murit în închisoare. Pentru a nu fi închisă, din 1949 a fost transformată în mănăstire de maici.

Din curtea mănăstirii se vede peretele stâncos al muntelui Stârmina și peștera sfântului Nicodim, ctitor al mănăstirii Tismana. În acea peșteră s-a retras la bătrânețe Nicodim; urca pe o scară și cobora la mănăstire doar în zilele de duminică. A murit în 1406, la 96 de ani (dacă anul nașterii a fost 1310, așa cum indică unele surse). A avut darul tămăduirii și a fost considerat un sfânt din timpul vieții. A fost canonizat în 1955, sub numele de Sfântul Nicodim cel Sfințit de la Tismana, fiind cinstit în calendarul ortodox în ziua de 26 decembrie, ziua morții. A fost înmormântat în biserica mănăstirii Tismana.

Tot el e considerat întemeietorul primei biserici a mănăstirii Prislop, din Silvașu de Sus, Hunedoara, și al mănăstirii Vișina, Bumbești-Jiu, județul Gorj.

» Muzeul Tezaurului BNR «

Între 1944 și 1947, o parte din tezaurul României a fost adăpostit la Tismana. Prima dată, cele 212 tone de aur au stat în beciul mănăstirii, după care au fost duse în stânca muntelui. Tot acolo, a fost și o mică parte din tezaurul Poloniei, în 51 de casete, aurul lăsat în păstrare Băncii Naționale a României de către Banca Poloniei, în anul 1939, an în care Polonia a fost invadată de Germania nazistă.

În 26 iulie 2016, Banca Națională a României a inaugurat Muzeul Tezaurului BNR de la Tismana, amplasat în peștera din apropierea mănăstirii, acolo unde a fost ținut tezaurul. Muzeul este simplu amenajat și oferă o mulțime de informații păstrate în documentele BNR, cu imagini interesante, din istoria tezaurului ascuns la Tismana.

Salvarea Tezaurului BNR – atunci era de 231 de tone, dintre care 190 de tone erau păstrate în țară, restul în străinătate – a fost o operațiune secretă ce a avut numele de cod Neptun.

În iulie 1944, stocul de aur a fost adus din București la Tismana, în peste 4000 de casete. În luna septembrie, timp de trei zile, de dimineața până seara târziu, 120 de soldați au mutat casetele în grotă.

În acei ani, accesul la peșteră a fost interzis. În prezentarea BNR cu titlul Odiseea aurului BNR se oferă o serie de detalii. Garda, gheretele, armele au fost camuflate, ostașii erau îmbrăcați civil, scara terasei de la intrarea în peșteră a fost dărâmată de bolovani ce se prăbușeau de pe munte, acțiune menită a închide accesul la peșteră.

Drumul spre munte, pe la Fântâna Basarabilor, a fost interzis, și nimeni nu avea voie să se apropie de peșteră – vizitatorii erau informați că există pericolul prăbușirii stâncilor.

În 1947, tezaurul BNR a fost scos din grota de la Tismana și a revenit la București, operațiune care a durat zece zile.

Ghid de călătorie la Tismana, Gorj
» ESENȚIAL «

Mănăstirea Tismana este la 5 kilometri de centrul orașului cu același nume. Lângă mănăstire, este Muzeul Tezaurului BNR.
• „Iată cea mai veche și cea mai măreață din toate mănăstirile de peste Olt”, a scris Grigore Alexandrescu despre Tismana.
• La ridicarea primei biserici, s-a folosit arbore de tisă; de aici și-a luat numele mănăstirea.
• În secolul al XIV-lea, cuviosul Nicodim a început înălțarea unei noi biserici din zid. Biserica actuală este din prima jumătate a secolului al XVI-lea
• Între 1944 și 1947, tezaurul României a fost adăpostit în grota de la Tismana. În 2016, BNR a inaugurat acolo Muzeul Tezaurului BNR.

» miniGhid «

Unde se află: Mănăstirea Tismana se află la 5 kilometri de centrul orașului Tismana. Lângă mănăstire este Muzeul Tezaurului. Tismana este în județul Gorj.
Cum se ajunge:

• Cei care nu au mașină pot merge cu mijloc de transport în comun. Eu am luat dimineața o mașină din autogara Târgu Jiu care a mers până la mănăstire.

• Distanțe: din Târgu Jiu până în orașul Tismana sunt în jur de 30 de kilometri.

⤳ Idee:

⧈ Dacă mergi doar pentru a vedea mănăstirea Tismana și a vizita Muzeul Tezaurului, două ore sunt suficiente. În acest caz, ideal ar fi să nu mergi cu mijloc de transport în comun, deoarece nu circulă frecvent și nici nu prea ai ce face și vedea în Tismana (am întrebat localnici și din proprie experiență spun asta) – doar să te plimbi prin împrejurimi până la ora când vine mașina ce merge la Târgu Jiu.

Vizită: Mănăstirea poate fi vizitată zilnic. Muzeul este închis în zilele de luni și în cele de sărbători legale. Intrarea este liberă.

Foto: Pot fi făcute poze și la muzeu, și la mănăstire, fără a se plăti.

 Atenție: În grotă, sunt lilieci. De fapt, unul se tot învârtea pe acolo și îmi dădea târcoale, cred că nu era un efect menit camerei ascunse. Pentru că, nu-i așa, cine nu se ferește de un liliac bezmetic?! Cu siguranță doamna de la intrare s-a amuzat copios și probabil niciodată nu se plictisește să se distreze privind monitoarele (în grotă sunt camere video!) de felul în care cam oricine ar reacționa când un liliac se îndreaptă direct spre el.

⦿ Trivia:

În apropiere de Tismana sunt plantații de castani comestibili. Lângă mănăstire, este un panou informativ despre „istoria castanului comestibil în Tismana”. Câteva idei:
• Castanul comestibil este un arbore cu numele științific Castanea sativa. Este originar din sudul Europei și al Asiei.
• Se cultivă în multe zone din Europa, încă din vremea Romei antice. Romanii l-au dus și în regiuni mai nordice, deși iubește regiunile cu climat mai blând.
• Din perioada medievală, călugării au început să înființeze în jurul mănăstirilor livezi de castani comestibili.
• Arborele atinge înălțimea de 20 – 35 de metri și poate trăi 500 – 600 de ani.
• Fructele sunt comestibile, iar unii consideră piureul de castane o delicatesă. Lemnul de castan este elegant și durabil.
• Potrivit unor relatări vechi, Nicodim de la Tismana a plantat vii și livadă de castani pe dealul opus mănăstirii.
• În România, plantații de castani comestibili s-au făcut la început în depresiunea subcarpatică a Olteniei (Tismana, Polovragi, Baia de Aramă) și în zona de nord-vest, în Baia Mare și Baia Sprie, însă cu timpul au apărut livezi și în alte zone din Transilvania și Oltenia.

» Tu ce spui? «

◌ Ai fost la Tismana? Vino să povestești și altora despre experiența ta.
Dacă locuiești în Tismana, te invit să adaugi ce se mai poate face/vedea/experimenta în Tismana și împrejurimi.

Povestim și pe Facebook | Călătorim și pe Twitter | Ne aventurăm și pe Instagram | Ne vedem și pe Pinterest