În momentul în care am ajuns în Bavaria gândul îmi stătea doar la apfelstrudel. Da, nu la castele, nu la Marienplatz, nici măcar la bere. De fapt, la bere – mai deloc.
Ştiu că ştrudelul este prăjitura tradiţională austriacă, dar asta sună a geografie. În orice cafenea, restaurant ori patiserie din Bavaria intri, găseşti celebrul ştrudel cu mere.
În drum spre Füssen, am schimbat trenul în Buchloe. Aveam 40 de minute de aşteptare. Am ieşit din gară şi am luat-o pe o stradă ce părea că duce spre centrul orăşelului. Poate cel mai simplu lucru pe care îl poţi face în Bavaria este să intri într-o patiserie și să guști ceva. M-am oprit la cafeneaua Venezia (chiar aşa) şi m-am aşezat la una din mesele aranjate afară. Am luat un apfelstrudel.
Sigur, nu am reuşit, din păcate, să gust un apfelstrudel în toate restaurantele şi cafenelele Bavariei. M-am mulţumit cu unul de Buchloe. Dar nici nu vreau să mă transform în acel critic gastronomic sau cum se numesc oamenii aceia care mănâncă tot şi apoi critică bucătarul. Apfelstrudelul meu din Buchloe a fost bun. Aşa cum trebuie. Delicat. Simplu.
A avut acel gust deloc sofisticat, pe care l-am găsit potrivit cu acea dimineaţă de vară, cu soare blând și, într-un fel, se asorta cu acel orășel de care nu auzisem în viața mea și cu siguranță nu o să mai ajung vreodată acolo (sau cine știe).
Mi-am făcut pofta şi mintea mea putea de acum să se gândească la castele, cetăţi medievale, oraşe formidabile. Când m-am întors în gară mai erau două minute până la sosirea trenului. În două minute a venit. Mi-am adus aminte că aici n-ar trebui să mă bazez că trenul ajunge cu întârziere, nici măcar dacă e un amărât de personal, cum era trenul meu. Sincer, uneori mi se par chiar enervanți nemții cu punctualitatea asta, mai ales că m-au făcut să o iau și la fugă ca să prind trenul.
» Tu ce spui? «
◌ Îți place ștrudelul cu mere?
◌ Unde ai mâncat cel mai bun ștrudel?
Join the discussion
Yamiiii! Ador strudelul cu mere! In general tot ce este cu mere :))…arata extraordinar de bine!
Şi eu, Larisa, aş fi în stare să mănânc în fiecare zi ştrudel cu mere şi, cum spui tu, tot ce este cu mere. Şi a fost gustos, cum să nu fie 🙂
imi ploua in gura! in reteta bunului gust intra si amtosfera lenesa si negalagioasa a locului, cu indeletnicire si dedicatie aluatul a fost framant si lasat la dospit, pana au cazut merii din copaci, doar atunci un nou calator a intrat in oras :*
Frumos spus, Integrala, aşa încep poveştile adunate de călători 🙂
Wow, pare urias! Dar si foarte imbietor, dupa cum l-ai descris 🙂 Mai bun decat sachetort-ul pe care l-am mancat in Austria, care nu prea m-a dat pe spate.
A fost delicios, Andra :), chiar dacă nu a fost din cel mai grozav restaurant… dar ştii cum se întâmplă, de multe ori cele mai plăcute surprize sunt din locurile simple, obişnuite 🙂